Comisia Europeana finalizeaza un pachet legislativ care isi propune reglementarea activitatii celor aproximativ 15.000 de angajati ai grupurilor de lobby care exista oficial la Bruxelles. Profesionistii din domeniul relatiilor publice se tem insa ca legile vor fi prea stricte si ca le vor afecta activitatea, relateaza Financial Times.

In Romania, piata de lobby este putin dezvoltata, iar lobby-ul si activitatile de advocacy sunt asimilate, la nivelul opiniei publice, cu traficul de influenta.

E nevoie de transparenta

Cind in noiembrie 2005, Comisarul european pentru audit, antifrauda si probleme administrative, Siim Kallas, lansa o initiativa pentru transparenta, grupurile de lobby la nivel european primeau asigurari ca activitatea lor se va baza pe auto-reglementare si ca nu va exista nici o initiativa oficiala a Bruxellesului in acest sens.

Astazi insa, situatia pare ca s-a schimbat destul de mult. Lobby-istii din spatiul Uniunii Europene se tem ca liderii UE vor adopta reglementari stricte in acest domeniu, ca reactie la doua reclamatii care au expus vidul legislativ in sfera firmelor de relatii publice.

O sesizare impotriva lui David Earnshaw, directorul firmei Burson Marsteller (BM), parte a trustului WPP, a fost recent depusa, cu temerea ca acesta a incalcat mai multe reguli privind transparenta.

Mai demult el fusese acuzat de un membru al Parlamentului European ca isi ascunde legaturile cu companii farmaceutice, insa firma de lobby Friends of the Earth sustine acum ca Earnshaw era intr-o situatie de conflict de interese.

Earnshaw, care lucreaza pentru companiile farmaceutice Novartis, Pfizer si Chiron, precum si pentru BM, a redactat de curand un raport destinat Comisiei pentru Protectia Mediului din PE pe tema terapiilor genetice si altor proceduri medicale.

Kathy Sinnott, deputat eurosceptic reprezentand Irlanda, s-a plans Asociatiei Europene de Consultanta in Relatii Publice (EPACA), din care fac parte 35 de grupuri de lobby.

Earnshaw sustine ca inainte de redactarea raportului a prezentat colaborarile pe care le are si a semnat chiar si o declaratie de impartialitate.

[c:1:s]Un purtator de cuvant al Parlamentului European a precizat ca au fost respectate procedurile legale. "Nu s-a comis nicio ilegalitate. Este un expert", a explicat oficialul PE, subliniind ca un alt specialist, profesorul Jose Luis Valverde, a redactat in paralel un alt raport pe teme medicale.

Disputa de mai sus arata ca ceea ce solicita Comisarul european Siim Kallas, respectiv imbunatatirea informatiilor legate de beneficiarii fondurilor europene, combaterea fraudei, imbunatatirea transparentei activitatilor de lobby si asumarea unor standarde etice pentru parlamentarii europeni, sunt conditii obligatorii.

Romania - inca la inceput

Activitatile de lobby nu au deloc un bun renume in Romania. Sa amintim in acest sens doar faptul ca avocatii lotului Stanchev - oficialii romani si expertii straini anchetati in dosarul privatizarilor din sectorul energetic - au explicat instantei faptul ca cei patru

- nu au facut altceva decat sa negocieze la sange niste privatizari si, respectiv, au facut lobby in limitele legii.

De aceea nu e de mirare ca lobby-ul si activitatile de advocacy sunt asimilate, la nivelul opiniei publice, cu traficul de influenta. Perceptia aceasta e influentata si de faptul ca in Romania nimeni nu stie exact cite sunt firmele de lobby sau cit de profesionist isi desfasoara acestea activitatea.

Jucatorii de pe piata sunt insa optimisti, cel putin in ceea ce priveste viitorul.

“Exista cu certitudine o piata pentru lobby in Romania, cu un imens potential de dezvoltare, mai ales in conditiile in care ca viitor stat membru UE, din ce mai multe companii multinationale vor avea nevoie de servicii de lobby profesioniste”, spune Viviana Geana, coordonator de proiect la Central Europe Consulting Government Relations, una dintre putinele companii specializate de pe piata romaneasca.

Viviana Geana considera ca in primul rind e nevoie de profesionalizarea firmelor de lobby, atitea cite sunt, si abia apoi o anumita reglementare a domeniului.

“Cel putin in acest moment, nu e neaparat necesara o reglementare expresa, ci mai degraba transformarea legislatiei actuale intr-una care sa permita un acces mai larg la procesul decizional, cat si un dialog mai direct cu autoritatile”, mai crede Geana.

“Avem insa alte optiuni, cum ar fi codurile de conduita sau codurile de bune practici, ca forma de auto-reglementare (asa cum se practica deja in prezent la Bruxelles de catre companii de renume), pentru ca cel mai important lucru este transparenta decizionala”.

Nu de aceeasi parere sunt insa si liderii mai multor organizatii din domeniul non-guvernamental si de afaceri, care considera ca si in domeniul lobby-ului este nevoie de o reglementare "pentru mai multa transparenta si functionalitate".

Primii pasi catre viitoarea lege ar fi recunoasterea profesiunii de lobbyst, prin inscrierea sa in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR), includerea acestei activitati in Codul CAEN si declansarea unei dezbateri publice prin care sa se lanseze un proiect legislativ, considera Radu Nicosevici, presedintele Academiei de Advocacy.

Acesta a declarat ca spera ca o dezbatere pe aceasta tema sa aiba loc la inceputul viitoarei sesiuni parlamentare. Pina acum insa, mai multe proiecte de lege privind reglementarea prefesiunii de lobbyist au fost respinse.

Toate pe motiv ca Romania trebuie sa ajunga la un grad mai mare al integritatii publice, adica prin combaterea coruptiei, a conflictelor de interese, consolidarea liberei concurente si cresterea transparentei, si de aceea nu ar fi nevoie de legitimarea clientelismului prin contracte, comisioane si impozitarea aferenta, stipulate intr-o lege.

Foarte probabil insa ca Romania se va alinia standardelor europene in domeniu, asa cum urmeaza sa fie acestea reglementate de catre Bruxelles. Pina atunci insa, lobbyistii si autoritatile romane ar trebui sa fie mult mai implicate in activitati concrete de lobby la nivelul institutiilor UE.

“Romania ar trebui in primul rand sa isi defineasca prioritatile ca membru UE. In functia de acestea, ulterior, ar putea sa isi canalizeze eforturile pentru o strategie coerenta de lobby. De pilda, lobby-ul Romaniei ar putea sa se directioneze in acest moment pe

acceptarea si pozitionarea fortei de munca din Romania intr-o perspectiva mai favorabila in UE”, considera Viviana Geana.

“O alta actiune de lobby mai concreta ar putea fi, spre exemplu, impotriva propunerii Comisiei Europene de a majora nivelul accizelor la bere in UE, masura care va afecta serios industria autohtona a berii, in conditiile unei cresteri de 30% a accizei. Romania s-ar putea alatura eforturilor Germaniei si ale Cehiei, care s-au aliat pentru a da un veto acestei masuri”.