In sfirsit avem ministru la Economie. Unul liberal, o premiera dupa anul 1996, cind in fotoliul de pe Calea Victoriei statea insusi Tariceanu. Economia s-a schimbat mult de atunci, dar gindirea populara nu, asa ca doctrina liberala la Economie ar putea suferi ceva derapaje.
Varujan este om cu scoala economica, un bun teoretician, un om rafinat si, cu exceptia povestii tenebroase de colaborare cu Securitatea, care l-a intors din drumul spre Bruxelles, are si o imagine buna. Va avea insa nevoie de mai mult si stie asta - trebuie sa se arate socialist.
„Voi mentine preturi suportabile la energie pentru populatie“ a fost prima fraza a ministeriabilului Varujan in fata adunaturii de parlamentari pe care trebuia sa-i convinga sa ridice mina la „cine este pentru?“ Minunata fraza pentru un popor obisnuit ca statul sa-i dea casa, masa si serviciu.
Nu prea are de-a face insa nici cu liberalismul si, din pacate, are legatura cu realitatea doar in parte.
Probabil ca Vosganian stie ca pretul la benzina se calculeaza la Viena, cel la petrolul romanesc tot acolo, iar cel la gaz la Moscova si la Bruxelles, asta daca renuntam la teoria liberala ca preturile se formeaza pe piata.
Asa ca marja lui de manevra in satisfacerea doleantei nationale a unei facturi minuscule la intretinere e limitata: se rezuma la stoparea furtisagurilor unora dintre baietii destepti, la indemnul la lopata pentru mineri, la imblinzirea a cit mai multi atomi la Cernavoda si la managementul resurselor hidro, dar asta numai daca vrea si Doamne-Doamne! Insa mai mult ca sigur ca Vosganian este convins
ca, atunci cind se va scumpi caldura, gazul sau curentul, el va fi cel mai injurat personaj din Romania.
Prin aceasta fraza insa, armeanul liberal a vrut sa se gudure putin pe linga popor, sa-l convinga de faptul ca si un liberal sa gindeste la binele public al facturii mici, chiar daca, asa cum am vazut in aceasta iarna, acest bine public se poate transforma intr-o catastrofa nationala - vara am vrut curent ieftin si am consumat carbunele care ne trebuia pentru iarna.
Chestiunea energetica a inceput sa fie atragatoare politic, iar cel care o exploateaza cel mai bine este chiar presedintele Basescu. Evident ca noul ministru al Economiei, cel care se va ocupa de ea, nu putea s-o lase deoparte.
A ales insa un discurs congruent cu vointa poporului, caruia chiar si o factura zilnica la curent echivalenta cu jumatate din pretul unui pachet de tigari i se pare prea mare.
Incongruent insa cu realitatea: fortind evident nota, as putea spune ca, de dragul mult trimbitatei independente energetice, Varujan ar fi trebuit sa spuna ca va opta pentru o crestere a facturii energetice, pentru ca societatile energetice sa aiba in sfirsit banii necesari, fie ca sa nu se inchida, fie ca sa se extinda.
Pare deplasat sa convingi natia ca e mai bine pentru ea sa plateasca mai mult, cel putin pe termen scurt, dupa cum e la fel de adevarat si ca fondurile suplimentare pentru societatile din energia de stat sint o sursa suplimentara de coruptie.
Varujan este, inainte de toate insa, un politician, iar un politician trebuie sa se faca placut publicului. Eu vreau sa-mi placa nu pentru ca nu mi se scumpeste curentul acasa, ci pentru ca Romania va exporta, sa zicem, curent de cinci miliarde de euro pe an.
Iar in fata celor din Ferentari, armeanul nu prea are sanse la simpatie: ei oricum nu platesc factura indiferent de marime, pentru ca le-o plateste Gigi.
