Bordurile de bazalt din Bucuresti au fost inlocuite cu borduri din ciment pe care e suficient sa le calci cu o roata de camion pentru a se face praf. Dar si firmele de constructii „afiliate“ politic trebuie sa traiasca, nu-i asa?
Aceasta situatie este caracteristica, in mare parte, Capitalei. In alte orase, cum sunt Timisoara, Cluj, Brasov sau Sibiu, interesul pentru pavajul nobil in zona centrala este foarte mare. La Bucuresti, doar asfaltul si cimentul primeaza.
Statiile de asfalt nu mai lucreaza la foc mic, ci pompeaza din greu pentru a „umple“ strazi pavate cu piatra cubica. In tot acest timp, granitul si bazaltul (de milioane de euro) de pe strazile „Micului Paris“ se evapora catre depozitele firmelor care au castigat acele lucrari, desi primaria sustine ca ajung la Administratia Strazilor.
De la Halaicu incoace, primarii „tac si fac“
Cine a dat startul in aceasta afacere? Spre sfarsitul anilor ’90, Crin Halaicu a inceput timid schimbarea bordurilor din bazalt sau granit cu borduri din ciment. Dar cel mai bine a fost sesizata oportunitatea sub mandatul primarului Traian Basescu.
Incet, incet, de pe strazile Bucurestiului au disparut milioane de metri liniari de bordura „veche“ si piatra cubica. In locul lor s-au pus asfalt si borduri de ciment. Primarul Adriean Videanu nu a schimbat mare lucru in aceasta politica, fapt surprinzator daca ne gandim ca a lucrat in domeniu si cunoaste foarte bine calitatile „pietrelor“ de altadata.
Unde ajung oficial bordurile
Specialistii din Primaria Capitalei sustin ca, teoretic, bordurile vechi si pavajul ar trebui sa ajunga la depozitul Administratiei Strazilor.
„Bordurile din piatra naturala au fost refolosite in decursul reabilitarilor sistemului rutier de Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement, de primariile de sector, iar pavajul dezafectat se afla in depozitul Administratiei Strazilor“, spun reprezentantii Directiei relatii publice si mass-media din Primaria Capitalei.
Practic, lucrurile stau total diferit. Bordurile nu sunt duse la groapa de gunoi decat daca sunt sfaramate total, iar piatra cubica este depozitata strategic de firmele care lucreaza la strazi.
Ce parere are un specialist care lucreaza in administratie, sub protectia anonimatului, bineinteles? „Piatra cubica, dar si bordurile pot fi taiate si slefuite. Se refolosesc. Pana si resturile din bazalt si granit pot constitui mixturi des folosite pentru pavarea curtii sau chiar a peretelui casei.
Nu pot sa cred ca aceste roci extrase cu atatea costuri - explozibil, transport, finisat primar - sunt aruncate la gunoi sau depozitate. In toate orasele din tara, daca se inlocuieste piatra sau bordura pe o strada, aceasta este reconditionata si pastrata pentru completarea altor strazi. Mai mult, aceste lucrari se efectueaza simultan.
Adica se iau de pe o strada si se completeaza alta in acelasi timp, nu se depoziteaza“.
De fapt, este vorba de o intelegere tacita intre firme si primarie pentru ca primele sa pastreze „resturile“ de la refacerea strazilor si trotuarelor si sa le exploateze in beneficiu personal.
Integral in Saptamana Financiara
