Grigore Cartianu: "America nu mai e de mult
Peste cinci zile, granita Uniunii Europene se va muta de pe Tisa pe Prut. Peste cinci zile, vom fi o natiune cu un statut nesperat timp de jumatate de secol: parte a marii Uniuni Europene. Peste cinci zile, comunismul canceros va deveni, in sfarsit, amintire.
Pacat ca nu mai traieste bunica-mea, care in vara lui ‘88, de la inaltimea celor 88 de ani ai sai, nu se ferea sa se roage, rezemata in bastonul ei de maharajah al ulitei: "Tine-ma, Doamne, sa-l vad mort pe Ceausescu!".
Ca om care traise sub mai multe dictaturi, nu o interesa, de fapt, moartea Ceausescului, ci prabusirea acestuia de la putere. Or, in acea vara a lui ‘88, singura speranta de a scapa de "stejarul din Scornicesti" parea a fi sfarsitul biologic al acestuia, iar spaima suprema - zvonul subversiv ca-si lungeste viata band "apa vie" adusa din China.
Biata bunica-mea n-a mai apucat sa vada cum arata Romania fara Ceausescu. S-a prapadit cu cateva luni inainte de sfarsitul violent al acestuia.
I-au supravietuit, in schimb, 23 de milioane de romani. 23 de milioane de sperante: gata cu viata de lagar, de-acum vom trai intr-o lume libera! Dezamagirea a fost insa crunta. Aveau, intr-adevar, pasaportul in buzunar, dar in fata lor s-au ridicat alte bariere: vizele, asigurarile, decalajul economic.
A fost nevoie de un al doilea soc, cel al inlocuirii "tatucului" Iliescu cu pro-occidentalul Emil Constantinescu, pentru ca planeta sa-si aminteasca iarasi de noi. Si sa-si faca planuri serioase cu noi.
Semnalele politice au dinamizat spectrul economic, astfel incat au inceput sa curga bani spre Romania. Sigur, de la ospat n-au lipsit nici hienele tranzitiei, specializate in deturnarea fondurilor de orice fel.
Dar fluxul financiar venit dinspre Occident a redesenat Romania, care acum chiar incepe sa arate a stat capitalist, desprinzandu-se incet-incet de "capitalismul de cumetrie" al epocii Iliescu.
Sa recapitulam: dupa 1 ianuarie 2007, romanii pot sa circule liber prin douazeci si ceva de tari europene, printre care "magnetii" Germania, Franta, Marea Britanie, Italia si Spania. Tot de la 1 ianuarie, in acelasi spatiu geografic, pasaportul devine facultativ, putand fi inlocuit cu banala carte de identitate.
Europa fara granite le mai aduce romanilor o sansa fantastica: posibilitatea de a munci legal in multe tari dezvoltate, pe salarii tentante. Devin istorie, astfel, epoca sumbra a Romaniei comuniste, din care puteai evada doar riscand moartea sau inchisoarea, si cea nevrozanta a muncii la negru, consemnata in ultimii 17 ani.
Fotografiata in aceasta clipa, Romania nu arata prea bine. Trei romani din patru o duc prost sau foarte prost. Exista insa motive de speranta. Dinamica economiei e spectaculoasa. Multinationalele au creat o clasa mijlocie care incepe sa conteze.
Iar printre milionarii in dolari isi fac loc tot mai multi oameni cu idei si curaj, care nu sunt propulsati de serviciul de cadre al Securitatii - cum s-a intamplat dupa ‘89 -, ci direct din economia de piata.
O colega revenita recent din Statele Unite ne-a avertizat: "Nu mai oftati dupa America, pentru ca America nu mai e de mult "tara tuturor posibilitatilor"!". Si atunci care e?, am intrebat-o noi. "Romania!", ne-a raspuns, starnind un cor de proteste, apoi a adaugat: "Romania viitorului, cea integrata in Europa".
Si daca, totusi, colega avea dreptate?
