O mare de turisti, cum rar a vazut Sibiul. Pe 31 decembrie, o armata de oficiali UE, artisti, ziaristi sau simpli gura-casca au invadat micul burg medieval. Estimari neoficiale indicau citeva mii de turisti sau tot atitia potentiali clienti.

Hotelul Imparatul Romanilor
Foto: Dan Tapalaga

Clientii cui? In plin centrul Sibiului, in preajma lansarii programului “Sibiu 2007, capitala culturala europeana”, comerciantii au tras obloanele. Pe bulevardul comercial al Sibiului functionau, spre disperarea turistilor, o farmacie si o alimentara. “Am fost foarte mirat sa constat ca nu gasesc nimic deschis.

Am vrut sa-mi cumpar doua CD-uri, insa n-am avut de unde”, spune Robert Garcia, coordonatorul programului “Luxemburg capitala culturala europeana”, impreuna cu care Sibiul imparte acest titlu. Pretentii cam mari pentru un oras cu aspect inca de santier, vizibil chiar la intrarea in hotelul “Imparatul Romanilor” (foto).

E adevarat insa ca fata orasului s-a schimbat enorm in ultimul an, stralucind pe alocuri ca un veritabil burg german.

Capitala barurilor

Faci steaguri, castigi

Barurile si restaurantele sint insa afacerea zilei. In Piata Mica, botezata pe o coperta publicitara “primul Mall Medieval”, din 7 afaceri tot atitea sint carciumi. “Cred ca au aparut cel putin 20 de baruri de cand cu “capitala culturala europeana”. Majoritatea s-au deschis in ultimele sase luni.

"Acum, aproape la a doua casa gasesti un bar”, spune Marius Georgescu, patronul unui pub deschis intr-o pivnita saseasca, cu bolti inalte de caramida. In spatiul inchiriat de la Biserica Evanghelica, Marius are o afacere cum poti gasi oriunde in Europa . A lucrat vreo cinci ani chelner, barman sau in serviciile hoteliere prin Frankfurt, Zurich si Viena. Pina si numele pub-ului sau are ceva rezonante europene: Kulturcafe-Sigi.

Parca a explodat orasul

[c:1:d]“Din 2005 parca a explodat orasul. Probabil in 2007 or sa vina si mai multi turisti”, spune Marius, in timp ce-si soarbe Polish beer-ul, adica bere amestecata cu suc de zmeura. Beata Zilinska, sotia sa, a amestecat putina traditie din Krakovia in Hermannstadt-ul sasesc.

Sibienii, oameni ultraconservatori, imbacsiti mai degraba de spiritul oierilor din “Marginime” decit de liberalismul european, au inceput parca sa respire alt aer. “Sint mai multi oameni care ies seara la o bere decit acum doi ani”, povesteste Marius. Se plinge insa de forta de munca calificata, care a sters-o in UE inainte de integrare.

Spune ca gaseste greu chelneri sau barmani priceputi, iar cei putini ramasi in tara ridica pretentii mari: “Cred ca am schimbat 20 de chelneri si barmani in sase luni”.

Afaceri cu steaguri si stegulete

Casa Luxemburg din Sibiu
Dan Tapalaga

Alexandru Balan fost ofiter de armata, si-a pus uniforma in cui inca din anii 90 si s-a lansat in afaceri cu confectii. “Tsunami-ul chinezesc”, cum il numeste, l-a silit sa caute o nisa in piata. Si a gasit-o: steaguri si produse personalizate. Toate steagurile pentru Sommet-ul francofoniei s-au fabricat la Sibiu.

“Programul cultural Sibiu 2007 ne-a adus cistiguri mari. Am livrat peste 3000 de steaguri cu “Sibiu - capitala culturala europeana si peste 10.000 de steaguri cu simbourile UE”. Firma sa are acum 100 de angajati si se gindeste sa-si extinda afacerea.

“Am glisat usor catre zona de heraldica, in care Sibiul e foarte ofertant”, explica Balan, care se lauda ca poate confectiona toate categoriile de steaguri “indiferent de marime si calitate fotografica”.

Investitii de zeci de milioane de euro

[c:2:d]Titlul de Capitala Culturala costa insa bani. Foarte multi bani. “In 2007 ar urma sa se cheltuiasca in total cam 90 de milioane de euro”, afirma Cristian Radu, coordonatorul general al proiectului . Banii vin din doua directii: de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii, si din visteria primariei.

Banii se cheltuiesc pe programe culturale si programe de infrastructura (reablitarea cladirilor de patrimoniu si modernizarea infrastructurii civile). Primaria a cheltuit in 2006 peste 40 de milioane de euro pentru pavarea intregului centru istoric cu piatra cubica, stilpi de iluminat etc.

Pe de alta parte, Ministerul Culturii sustine ca in 2006 a finantat 30 de proiecte in valoare de 3, 5 milioane de RON, vizind renovarea fatedelor unor cladiri din centrul istoric. Sergiu Nistor, comisar din partea MC pentru proiectul “Sibiu 2007, capitala culturala europeana”, afirma ca pentru 2007 sint alocati 20 de milioane de RON.

Transparenta si cistigatori

Ceasul de gheata
Dan Tapalaga

Un mare semn de intrebare il ridica transparenta unor contracte prin incredintare directa. Jurnalistul de investigatie, Dan Tomozei, sustine ca exista si o serie de incompatibilitati, unii dintre organizatorii evenimentului fiind si beneficiari ai unor contracte.

In 2007 vor fi organizate la Sibiu nu mai putin de 1700 de evenimente culturale de catre aproape 200 de operatori culturali.

Insa de departe, cel mai avantajat de acest eveniment este primarul Klaus Johannis Popularitatea sa se mentine la cote ametitoare in sondaje (peste 80%) si practic nu are contracandidat. Asfaltarea strazilor si refacerea infrastructurii orasului ii asigura fara emotii si un al treile mandat, in cazul in care va candida din nou anul viitor.

Sasii din Luxemburg

Ziaristii straini nu duc lipra de subiecte
Dan Tapalaga

Primul val de imigranti a sosit in Sibiu in secolul al XII lea din valea riului Mosela. Erau mai putin saxoni, ci mai degraba franci si leteburgeri, din zona Luxemburgului de azi. Candidatura Sibiului pentru anul 2007 are avantajul ca beneficiaza de sprijinul Ducatului de Luxemburg, care efectuase anterior toate demersurile si care interesat sa imparta acest statut cu Sibiul.

Luxemburgul a mai detinut titlul de capitala culturala europeana in 1995. Avantajele directe, sustine Robert Garcia, coordonatorul programului, ar fi investitia in infrastructura culturala: sali de teatru, muzeu de arta contemporana etc. “Din 95 pina acum, in Luxemburg s-au investit peste 800 de milioane de euro pentru infrastructura culturala”, spune Garcia. (foto- Casa Luxemburg din Sibiu)