„Ca o guma de mestecat li se lipesc de talpi romanilor cliseele vestice Dracula, copiii strazii, palatul lui Ceausescu“ scrie editia de duminica a FAZ (Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung).

„Chiar si satira „Borat“, care ruleaza momentan la cinematografele germane, nu arata de fapt cazaci, ci romani prosti, murdari si cu burti mari“, continua autorul Oliver Hoischen. E recomandarea sa de bun-venit Romaniei in UE, facuta intr-un articol publicat de renumitul cotidian german, in prima zi a Anului Nou si a Integrarii Noastre.

Articolul in germana este accesibil pe net in FAZ.NET din 2 ianuarie 2007.

Amarul gust de dop

Trecand la bulgari, Hoischen considera ca acestia ar trebui sa fie bucurosi ca, referitor la ei, singura asociere a vesticilor este cu „paprika“. Ardeiul rosu si iute este, dealtfel, o marca ungureasca, dar autorul o extinde, ironic, la gogosarul bulgaresc.

Retoric, el se intreaba apoi „daca cineva a indraznit vreodata sa cumpere vin bulgaresc, care se gaseste si in supermarket-urile germane, pitit in rafturile din fund si cu gust de dop“.

Deductia sa este ca intrarea in UE, de Anul Nou, a celor doua tari sud-europene, se loveste, in cel mai bun caz, de un „dezinteres milostiv“.

56 % dintre nemti n-ar dori prezenta bulgarilor in Uniunea Europeana si 64% ar vrea ca Romania „sa ramana afara“, argumenteaza Hoischen -pe baza unei statistici cu sursa nenumita-, asa-zisa reactie negativa a germanilor, la noile tari aderate.

Iar aceasta pozitie, ar releva mai mult decat un disconfort la adresa „molohului (n.r. monstru devorator) UE“ si a „oboselii de extindere“. Ea ar insemna faptul ca „unora le stau pana in gat Balcanii si poporetul lor“.

De ce? Autorul continua cu judecatile de valoare care exprima alte clisee, nu toate rupte de adevar, insa prezentate infatuat si cu o crasa lipsa de simt auto-critic: saracie, coruptie, criminalitate si tras-de-sfori-securist.

Caracterul de ocazie

Daca saracia este, hai sa-i zicem o componenta economica relativa la multi factori, pe care nu-i enumeram aici, atunci coruptia, pe care se bate atata moneda falsa de catre marile tari ale lumii, poate fi linistit raportata la tot atat de mari-si-tari tunuri in cardasie internationala.

Intr-o carte cu tiraj redus, ajuns mai mult pe la avocati, doi autori germani incearca sa faca un pic de lumina in hatisul acestei apucaturi „globale“, lucrativa pentru cei care o practica si paguboasa pentru stat si societate.

Despre coruptia asociata cu criminalitatea la nivel economic, pana acum un deceniu se tacea milc, dar...cu eleganta. Acum, cazurile la cele mai inalte nivele -descoperite in general de presa si apoi inaintate in instanta- se rezolva cu uriase amenzi de bani (vezi cazul Mannesmann) insa cu foarte putine pedepse cu privatiune de libertate.

Inchisoarea pare a fi doar pentru gainari, vom vedea cum se incheie si recent descoperitul caz de coruptie la firma Siemens

„Coruptia in Germania“ (editura C.H.

Beck, Munchen, 2004) este un strigat izolat, relativ la fenomen, iar autorii Britta Bannenberg (profesoara de criminologie si drept penal la Universitatea din Bielefeld) si Wolfgang Schaupensteiner (procuror general in Frankfurt am Main) argumenteaza plauzibil si documentat (dar de cati citit?) pe parcursul celor peste 200 de pagini ale cartii, necesitatea reevaluarii legislatiei germane,

referitoare la atractivul si lucrativul gheseft cu mainile murdare al „gulerelor albe“.

Aici se vorbeste 2ci

Evident ca, pentru gulerele albe patate cu rosu-de-buze, mana ieftina de lucru din Romania si Bulgaria, desi le umple pungile, este doar un motiv de dispret. Asa cum sunt si „instalatorii polonezi“, cliseu folosit dupa aderarea in mai 2004, a Poloniei la UE.

Peiorativul cu instalatorii polonezi -echivalent al „capsunarilor“ si „lebadarilor“ romani-, este folosit si de jurnalistul german, in articolul, „Hier spricht man Deutsch“ ( Aici se vorbeste nemteste), supratitrat de Frankfurter Allgemeine cu „Rum?nien und Bulgarien treten EU bei“ (Romania si Bulgaria adera la UE), ca sa nu avem dubii despre contextul publicarii materialului de presa.

Concluzia lui Hoischen in FAZ? „E clar: bulgarii si romanii sunt deocamdata cetateni europeni de mana a doua“. (EU Buerger zweiter Klasse). Frumos si util de stiut ca miturile ariene n-au fost ingropate. Niciodata nu-i deplasat sa stai in garda, daca la Dachau incep renovari.