Bucurestiul si agenda Europei (de Alexandru Lazescu)

de     Revista 22
Luni, 8 ianuarie 2007, 0:00


In 2006 am discutat si am intors pe toate fetele intrebarea „Intram in UE in 2007 sau in 2008 ?” dar ne-am preocupat putin de consecintele aderarii. Acum lucrurile s-au schimbat. Se vorbeste despre pretul alimentelor si despre cum putem calatori intr-o tara sau alta: cu buletinul sau cu pasaportul? Asistam la un amestec de entuziasm si ingrijorare si la destul de multa confuzie.

Oricum, mai mult sau mai putin in cunostinta de cauza, romanii incep sa faca tot mai mult trimitere la standardele europene in materie pentru bunuri si servicii, inclusiv pentru cele publice, si incep sa aiba mai multe pretentii de la autoritati. {i e de asteptat ca acest tip de presiune la care este supusa administratia publica sa creasca masiv in perioada urmatoare.

Ceea ce s-a intimplat la sfirsitul de saptamina la Giurgiu asa se explica. Fara sentimentul generalizat ca asa ceva nu poate fi acceptat intr-o tara din UE revolta impotriva taxelor instituite de primaria de acolo foarte probabil nu s-ar fi declansat.

Chiar daca deficitul de competenta si eficienta ramine o problema majora pentru sistemul institutiilor de stat macar la nivelul atitudinii exista categoric si schimbari in bine. Ceva ce foarte probabil ar fi fost imposibil daca nu ar fi existat constringerile impuse de proiectul aderarii la Uniunea Europeana.

2007 va fi un an aniversar. In martie se implinesc 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma considerat actul de nastere simbolic al UE.

Pentru a marca momentul Germania care detine in prima jumatate a anului presedintia Uniunii va cere tuturor liderilor tarilor membre sa semneze un document, „Declaratia de la Berlin”, care sa reafirme valorile fundamentale si viziunea care stau la baza proiectului european. La prima vedere pare sa fie un gest mai degraba ceremonial care nu are de ce sa creeze probleme initiatorilor.

Nu e chiar asa daca textul declaratiei isi propune sa iasa din perimetrul unor fraze generale fara substanta. In Romania unde se fac una - doua trimiteri la valorile europene eticheta cu pricina e cumva banalizata. Daca sintem insa mai selectivi lucrurile se complica. Nu chestiunile tehnice provoaca dispute si chiar rupturi in interiorul UE.

Toata lumea e de acord cu spatiul de comert liber, cu libera circulatie a persoanelor sau cu reglementari comune in materie de competitie.

In alta parte apar cu adevarat problemele: cit de profunda trebuie sa fie integrarea politica, are UE nevoie de o politica externa si de securitate comuna, cum se raporteaza europenii la Statele Unite si la relatiile transatlantice dar si la Rusia ? {i lista poate continua fie ca e vorba de politica de extindere, mai ales in ceea ce priveste Turcia, fie ca e vorba de imigratie sau limitele

statului social. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca impasul adoptarii Constitutiei Europene gripeaza functionarea institutionala a Uniunii ale carei mecanisme de operare nu mai sint potrivite in cazul unei structuri cu 27 de state membre.

Multa lume spera ca Angela Merkel, cancelarul german, ar putea gasi solutii pentru criza Constitutiei Europene asa cum a facut-o in trecut cind a reusit sa negocieze un compromis care a permis adoptarea bugetului pentru perioada 2007 - 2013.

Berlinul si-a si propus de altfel ca 2009 sa fie termenul limita pentru iesirea din impas, prin adoptarea unei formule revizuite a actualului text constitutional. Cit de realiste sint asteptarile e inca greu de spus. Multe se vor schimba pina atunci in politica europeana. De exemplu Tony Blair si Jacques Chirac vor iesi de pe scena politica pina la mijlocul acestui an.

In plus, ar fi naiv sa credem ca multe dintre dificultatile Europei se vor rezolva automat daca se ajunge la o formula mai coerenta si mai eficienta de functionarea a Uniunii Europene.

Vechiul continent acuza probleme grave de competivitate economica. Din 1970 incoace au fost create doar 4 milioane de noi locuri de munca in timp ce in America „capitalismul anglo-saxon, de jungla”, asa dupa cum il eticheteaza superior intelighentia franceza, a generat 57 de milioane. In ultimele decenii ponderea Europei in produsul global brut a scazut de la 34% la 20%.

Iar declinul demografic e poate si mai ingrijorator. Un continent mai prosper si mai in siguranta ca niciodata in istorie pare incapabil sa-si creeze generatiile viitoare. Cu toate acestea acest gen de ingrijorari nu macina deloc elitele europene, preponderent de stinga, care ramin in continuare prizonierele unei retorici anti-americane obsesive.

Discursurile liderilor continentali sint plime de viziuni grandioase dar de putine rezultate palpabile pe teren. „Europa trebuie sa creada ca in 20 de ani poate deveni cea mai impiortanta putere mondiala” declara anul trecut primul ministru al Spaniei, Zapatero. Deocamdata astfel de proiectii nu produc cine stie ce impresie nici la Teheran care a ales sa-i sfideze pe fata pe europeni.

La fel a procedat si Vladimir Putin care a respins propunerea UE de a semna un tratat cadru care sa ofere garantii in privinta aprovizionarii cu energie a tarilor din spatiul comunitar european.

E drept ca schimbarea politica de la Berlin dupa preluarea postului de cancelar de catre Angela Merkel a schimbat cumva dinamica acestui gen de discurs promovat ani la rind de tandemul franco - german. Doamna Merkel propune din contra un partenariat mai strins cu Washingtonul care sa extinda, de exemplu, actualul spatiu de liber schimb din Europa la nivel transatlantic.

Alti lideri germani influenti propun un partenariat similar in domeniul strategiei energetice, chestiune considerata la Berlin o prioritate alaturi de cea a depasirii impasului constitutional.

Daca aceasta laudabila schimbare de ton care pleaca de la premiza ca Europa are mult mai multe sanse sa depaseasca provocarile lumii contemporane impreuna cu America si nu impotriva acesteia va capata in viitor mai multa substanta depinde de multi factori.

De evolutiile de pe scena politica franceza dupa alegerile prezidentiale din primavara dar mai ales de capacitatea de a crea in interiorul Uniunii Europene extinse o masa critica care sa sprijine o astfel de abordare.

Iata deci o lista intreaga de subiecte la care ar trebui sa meditam, ca proaspeti cetateni europeni, chiar daca pretul alimentelor dupa aderare pare pe moment un subiect mult mai interesant.



















43 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi