In dimineata zilei 1 ianuarie 2007, Corin Trandafir, Avocat, impreuna cu sotia sa, Adina, au trecut granita din Austria in Republica Ceha in masina lor inmatriculata in Romania. Cand au inmanat vamesului pasaportul lor romanesc acesta a privit coperta pasaportului si a zambit spunand: “Bine ati venit in Uniunea Europeana”.

Aceste cinci cuvinte se afla printre cele mai semnificative cuvinte rostie vreodata unui roman.

Corin si Adina abia experimentasera ceea ce toti romanii vor experimenta intr-o forma sau alta in urmatoarele zile si luni- si-au dat seama ca ei impreuna cu natiunea lor au intrat intr-o noua era si au devenit parte a unei largi unitati institutionalizate, politica si cultural europeana ce le ofera perspectiva unei vieti sigure si sansa la prosperitate.

Aflandu-se in masina lor la granita cu Austria, Corin si Adina au scapat din lanturile opresiunii comuniste ce a durat secole intregi, si din cei 17 ani durerosi de tranzitie. Din acel moment erau nu doar romani, ci europeni, avand in fata lor un viitor plin de posibilitati.

Frica de integrare

In ciuda unei scene politice zbuciumata, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la data de 1 ianuarie a macat un moment rar de unitate politica si sociala in tara. Toti romanii par sa fie de acord cu caracterizarea aderarii romaniei la UE facuta de Primul Ministru Calin Popesc-Tariceanu, ca fiind comparata din punct de vedere istoric cu Marea Unire din 1918.

La mijloc se afla credinta ca aderarea la UE reprezinta mai multe investitii si crestere economica, si, cel mai important, o securitate si o stabilitate pe care Romania nu a cunoscut-o pana acum.

Asteptarile pe plan intern si veniturile actuale vor diferi cu siguranta, si povara economica a tranzitiei va fi cu siguranta importanta, dar, nu in ultimul rand, ziua de 1 ianuarie 2007 va fi la fel de importanta ca unirea din data de 1 decembrie 1918.

Romania si vecina sa, Bulgaria, care de asemenea a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie, aduc Uniunii 30 de milionane de de noi cetateni si maresc numarul de tari membre la 27. Romania va ocupa 35 de locuri in Parlamentul European, dar acest numar va scadea cand numarul de locuri atribuit fiecarei tari este reevaluat potrivit Tratatului de la Nisa.

Un sondaj de opinie publica din UE lansat la data de 18 decembrie a aratat ca 65% din romani aveau „o imagine foarte pozitiva sau aproape pozitiva” cu privire la aderarea la UE - de la 76% in 2004 ( populatia Uniunii Europene a determinat un curent de opinie mai putin pozitiv cu privire la aderarea Romaniei, doar 45% din populatie fiind de acord cu aceasta aderare)- dar cifrele

reflecta predominanta miturilor nefericite si a zvonurilor de ambele parti. Die Welt a prezentat de coperta sa o poza de-a lui Vlad Tepes : „Dracula este acum european” europenii se tem de un exod in masa din Romania (si Bulgaria) pentru a cauta slujbe in vest.

Cu toate ca vor exista cu siguranta doritori din est sa munceasca in Europa de Vest, Presedintele Basescu a avut dreptate cand a specificat ca majoritatea romanilor cu intentii de a lucrea afara au plecat de mult din tara.

Mai mult de doua milioane de romani, o zecime din populatia tarii, se afla deja in Europa de Vest, majoritatea in Franta si Italia, si au trimis acasa mai mult de 3 miliarde euro pe an. Desigur, exista un numar mare de cetateni moldoveni care cauta pasapoarte romanesti si macedonenesi care cauta cetatenia bulgara, cu intentia de a calatori in vest ca sa munceasca.

In timp ce un numar de tari memebre UE au instituit deja romanilor restrictii cu privire la munca, acest lucru nu va pune capat valului de muncitori ilegali mai mult decat decat in perioada anterioara integrarii sau mai mult decat au impiedicat restrictiile Statelor Unite mexicanii sa accepte slujbele prost platite evitate de catre americani.

In timp ce majoritatea romanilor sunt de accord cu integrarea, peste o treime-34,5%-considera ca vor avea o viata mai grea dupa integrarea in Uniunea Europeana ; 28.8% estimeaza ca viata lor va fi mai buna dupa integrare ; si 27,5% sustin ca viata nu sa va schimba dupa 1 ianuarie 2007. Pesimistii ar putea avea dreptate pe termen scurt dar optimistii au fara indoiala dreptate pe termen lung.

Sa ne gandim la Portugalia, Spania, Grecia si Italia - si sa ne amintim sa Produsul Intern Brut al Romaniei inainte de al doilea Razboi Mondial era mai mare decat al acestor tari la acea vreme.

Felicitari

Creditul pentru integrarea in UE- precum si calitatea de membru NATO- se datoreaza tuturor guvernelor si tuturor liderilor romani din ultimii 17 ani, care au lucrat cu totii cu sarguinta pentru a ajunge la acest rezultat. Indiferent ca sunt fosti comunisti sau ca au fost haituiti si abuzati de catre regimul comunist, atat cei in varsta cat si cei tineri, toti au avut drept tel accesul in UE.

Cunoscand faptul ca aderare la UE va aduce presiune asupra Romaniei sa se conformeze la normele europene, prin schimbare realitatilor economice si politice din tara, guvernele care s-au succedat au recunoscut ca presiunea nu a fost benefica doar la accelerarea pasului reformei, a fost de fapt esentiala in atingerea marelui final.

Din momentul in care Romania a depus cererea de aderare la Uniunea Europeana in iunie 1995, toti guvernantii la putere la acea vreme, si toate formatiunile politice aflate in opozitie, au promovat in mod consistent aderarea.

Dar, dupa cum a declarat presedintele Traian Basescu „Aderarea nu este acelasi lucru cu integrarea sau cu modernizarea completa a Romaniei, tinta noastra finala. Adevarata provocare pe care trebuie sa o infruntam incepand cu acest moment este sa completam oportunitatile pe care intrgrarea in UE ni le ofera.

Pentru a reusi, integrarea va trebui, poate mai mult decat a avut nevoie procesul de aderare de sprijinul intregii societati romanesti si de aprobarea unanima a intregii clase politice”. Presedintele a avertizat romanii sa evite complezenta ; „Romania nu a dorit sa adereze la UE doar pentru a deveni un stat membru. Este important sa intram cu demnitate in UE.

Este datoria noastra sa-i convingem pe partenerii europeni ca aderare Romaniei la UE nu este doar in interesul nostru dar si al Uniunii. Facem parte din UE. Impreuna trebuie sa mergem mai departe si sa contribuim la construirea unei Europe unite si puternice”.

Tot ceea ce este mai bun urmeaza sa vina

Romania va fi greu de ignorat. Tara reprezinta a 8-lea stat membru ca suprafata si (potrivit unui numar mare de economisti) a doua tara saraca din Uniune. Salariile nationale reprezinta 16% din venitul mediu in UE, in timp ce PIB-ul - in ciuda faptului ca cunoaste o crestere semnificativa- este doar de 32% din PIB al statelor memebre.

Salariile sunt scazute , in raport cu standardele europene. In Bulgaria, salariul lunar mediu este 235 dolari, in timp ce venitul mediu lunar in Romania este de 400 dolari.

Ultimul raport de monitorizare al Comisiei indica conditii mai aspre la aderarea Romaniei. Tara va fi indeaproape monitorizata in zonele de interes ramase. Toate acestea includ eforturi sporite in sistemul justitiei precum si lupa impotriva sistemelor fiscale. Daca cerenitele nu sunt indeplinite, Comisia poate invoca anumite salvagardari.

Conform Tratatului de Aderare exista, exista trei tipuri de clauze de salvagardare : economica, piata interna si salvagardarile JHA, ce pot fi invocate pe o perioada de 3 ani dupa data aderarii. Toate acestea ar putea afecta interzicerea exportului de alimente precum si reduceri din fondurile UE, cum ar fi fondurile pentru agricultura si cele structurale, dupa cum prezice raportul. Romania va primi subventii in valaore de 30 miliarde de euro, pana in 2013.

Mai mult, exista reglementari tranzitorii, cum ar fi restrictia liberei circulatii a fortei de munca din noile state membre. Comisia poate de asemenea sa adopte masuri pentru a asigura functionarea politicilor UE. Aceasta se refera la domeniul sigurantei alimentelor si aerului, fonduri pentru agricultura, justitie si lupta impotriva coruptiei.

UE poate refuza sa recunoasca hotararile luate de tribunalele romanesti daca este nemultumita de eforturile Romaniei de combatere a coruptiei in justitie.

Totusi, economia Romaniei se afla intr-o stare buna. Produsul intern brut este mai mare cu 8.3% in comparatie cu acceasi perioada din 2005, depasind asteptarile, iar dezvoltarea economica in timpul primelor noua luni din 2006 a crescut la 7.8%. Potrivit ziarului Financial Times Romania cunoaste cea mai rapida crestere economica din Europa, depasind Grecia (3.2%), Turcia (5.2%) si Bulgaria (5.7%).

Potrivit analistilor de piata din Bloomberg, in 2006, leul roman a depasit toate monezile europene si a devenit cel mai performant din lume. In 2006, in urma achizitiei de catre Erste Bank din Austria a 60% din Banca Comerciala Romana, leul roman a crescut cu 20% fata de dolar, depasind un prag stabilit acum 6 ani.

Romania se asteapta la o cifra de 8 miliarde euro capital strain in acest an, o crestere semnificativa de la 5.2 miliarde euro in 2005. Guvernul preconizeaza ca investitiile vor creste cu 10 miliarde euro in 2007.

Unul din cei mai mari investitori in Romania, Renault, al doilea producator de masini din Franta, a anuntat ca va investi 100 milioane euro pentru a mari productia la 350,000 masini pe an in 2008 la uzinele slea din Romania.

Banca Mondiala, precum si alte banci comerciale puternice, au inceput sa emita obligatii in lei. Analistii vad acest lucru ca o reflectare a optimismului general bazat pe puternica performanta economica a Romaniei. Dar, una din zece familii traieste din banii trimisi de rudele dintr-o tara straina. Jumatate din populatia Bulgariei traieste cu 2 euro pe zi.

Cateva informatii de fond

Romania a fost prima tara din Europa de Centru si de Est care a stabilit relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. Acordul bilateral cu privire la includerea Romaniei in Sistemul Generalizat de Privilegii din Comunitatea Europeana dateaza inca din 1974, si alt Acord pentru Produsele Industriale a fost semnat in 1980.

Romania a stabilit legaturi diplomatice cu Uniunea Europeana in 1990 si in urmatorul an un Acord de Cooperare si Comert a fost de asemenea semnat. In 1995, Acordul Bilateral European a intrat in vigoare. Romania a depus cererea formala de alaturare la Uniunea Europeana la data de 22 iunie 1995.

Cu toate acestea, hotararea asupra cererii a fost data in decembrie 2007 la Consiliul European din Luxemburg. Conferinta interguvernamentala Romania-UE din Bruxelles de la data de 15 februarie 200, a marcat deschiderea oficiala a negocierilor pentru aderare.

La Summitul din Copenhaga din decembrie 2002, liderii UE au stabilit anul 2007 ca data tinta de aderare a Romaniei la UE. „Aderarea in 2007 este un scenariu realist”, a afirmat fostul Comisar pe Dezvoltare Gunter Verheugen in iunie 2004. „Romania sa afla intr-o faza decisiva - poate ca este greu, dar acest lucru este posibil”.

In iunie 2004, UE a hotarat sa implementeze o noua clauza de salvagardare pentru Romania (si Bulgaria), ceea ce ar fi putut intarzia aderarea cu un an daca tarile ar fi esuat in atingerea target-urilor lor. In mai 2004, Romania a devenit membru cu drepturi depline a Organizatiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

La data de 17 decembrie 2004, Consiliul de la Bruxelles a luat cunostinta de progresul Romaniei de pregatirile sale de aderare si a considerat ca tara „va fi capabila sa-si asume toate obligatiile de membru la data preconizata pentru aderare”, de exemplu, ianuarie 2007.

La data de 22 februarie 2005, Comisia a fost de acord cu data de aprilie 2005 pentru semnarea aderarii Romaniei la Tratatul de Aderare. In aprilie 2005, Parlamentul European a oferit sprijinul sau covarsitor la cererea Romaniei catre UE. Votul a fost de 497-93, cu 71 abtineri. Al doilea raport de acest fel a fost emis la data de 16 mai 2006.

La data de 25 aprilie 2005, Romania a semnat Tratatul de Aderare la UE, si la data de 25 octombrie 2005, Comisia a publicat raportul de monitorizare cu privire la pregatirea tarii pentru aderare. In ultimul sau raport de monitorizare din data de 26 septembrie 2006, Comisia a oferit Romaniei acces liber spre aderare, dar a insistat asupra reformelor ce vor urma.

Daca cerintele nu sunt indeplinite, Comisia poate invoca masuri de salvagardare, ceea ce ar duce la suspendarea fondurilor.

Concluzie

In curand cetatenii de rand din statele membre ale UE se vor urca in masinile lor si se vor indrepta sper legendara Transilvanie cu castelele sale medievale, paduri, mituri si locuitori veseli pentru o vacanta la care atat ei cat si copiii lor s-au gandit de secole. Si nu vor fi dezamagiti.

Poate ca acesti vizitatori se vor indrepta spre Sibiu, Capitala Culturala europeana, sau spre Delta Dunarii- cea mai mare rezervatie naturala din Europa- sau vor vizita aglomeratul Bucuresti.

Tot mai multi investitori din lumea intreaga, contribuie la afirmatia cum ca Romania a indeplinit standardele UE in ceea ce priveste legile si obiceiurile sale, vor face investitii in tara, investitii ce vor imbunatati peisajul economic al natiunii si vor contribui la tranzitia Romaniei in familia europeana.

Schimbara va fi una pozitiva si semnificativa nu doar pentru Romania, dar si pentru Europa.

Dupa cum a afirmat d-ra Ana Maria Zarnescu, in varsta de 64 ani, o pensionara din orasul Cluj, catre AP.”Europa ne adopta in calitate de rude mai sarace sau in calitate de orfani, dar sper ca se va atasa de noi pentru sa suntem muncitori si creativi”. Ana, fii sigura ca, asemenea unui numar de straini ce deja cunosc tara ta, Europa va indragi de asemenea Romania si poporul sau.

Articolul a fost tradus din versiunea originala in limba engleza si publicat cu aprobarea:

Rubin Meyer Doru & Trandafir

SOCIETATE CIVILA DE AVOCATI / LAWYERS PROFESSIONAL CORPORATION

IN ASOCIERE CU / AFFILIATED WITH HERZFELD & RUBIN, P.C.

http://www.hr.ro