Clasa noastra politica a aparut prin supozitie democratica (sintem democrati, pentru ca nu mai sintem comunisti). Acumularile fabuloase pe care le-a permis aceasta aberatie au fost ingrijite, pe drum, de o justitie recrutata spre mentinerea raporturilor initiale.
A rezultat de aici o elita cu functie de controlor neanchetabil al domeniului public si un decalaj grotesc intre forma si rolul Justitiei. Proiectul clasei noastre politice presupune, in mod fundamental, o justitie fara efect. Nimic, nici macar presiunea integrarii europene, nu va incarca acest proiect de obligatia dezvoltarii publice.
Sarcina democratizarii de adincime a fost adoptata retoric, dupa ce noua clasa a intrat in relatii contractuale cu UE. La citeva zile dupa aderare, aceeasi clasa se arata gata sa denatureze procesul de europenizare, dindu-i o definitie superficiala care coboara in rang actul de justitie si fereste de vatamare starea de fapt.
Schita acestui proiect e de gasit in Strategia postaderare, documentul dat publicitatii de grupul din jurul primului-ministru Tariceanu.
Esenta documentului e integrarea fara schimbare. Argumentul cel mai insistent: mirajul dezvoltarii economice. Documentul insista voios asupra vietii in cheie economica, pariind ca tema e populara si inatacabila.
Strategia stabileste ca obiectiv strategic „convergenta cu tarile UE in termeni de bunastare individuala“ si intoneaza generalitati sustinute de termeni vagi: crestere, dezvoltare, imbunatatire. Nimic nu explica prin ce mijloace vom face saltul promis.
Nimic nu desparte dezirabilul de posibil: ce vom incepe cu adevarat, ce vom infiinta ca vocatie si capacitate de munca romaneasca? Limbajul tehno-infernal al documentului nu trebuie sa insele: sintem tot in epoca lui „sa facem totul!“. Cind se aventureaza in zone urgente, Strategia se piteste in spatele magiei birocratice.
Asa, de pilda, problema inundatiilor anuale va fi rezolvata prin „politici si programe“. Nu e clar care dintre cele doua va provoca mai mult respect viiturilor. Dar problema de baza a Strategiei e evazionismul, si anume iluzia economica pe post de frauda juridica.
Romanii sint indemnati sa creada ca UE e o realitate economica amabila, un tirg de achizitii si subventii care scuteste de problemele dezvoltarii si ignora cauzele profunde ale subdezvoltarii. Strategia Guvernului se rezuma la a stabili nisa in care urmeaza sa fie parcata societatea romaneasca. Imaginea acestei grote confortabile vine din pastorismul propagandei comuniste.
Astfel, Romania va fi acel stat membru UE care se va distinge producind „vin, artizanat, textile, mobila, farmacie naturista, alimente ecologice si agroturism“. Nimic hard. Numai colorit si miresme etno. Justitia, marea tema a lumii romanesti, e minimalizata expert. Nu degeaba.
Justitia e tocmai capacitatea de a da forta prevederilor legale care prescriu egalitatea cetatenilor, de la raspunderea penala la accesul la capital.
Aici e cadrul de care depinde calitatea intrinseca a relatiilor sociale. Aici se hotaraste daca economia pe care Guvernul o trece prin baia de euro-crestere e un sistem autentic sau o imitatie masluita. Ce ne spune Strategia despre justitie? Fireste, ca solutia e „imbunatatirea“ - acel remediu care presupune rezultatul, fara sa numeasca remediul.
Apoi, Strategia descrie o tara care a aflat de curind ca are probleme de coruptie. Strategia isi propune, harnic si detectiv, sa „identifice zonele de vulnerabilitate la coruptie“. Oare unde or fi?
Strategia camufleaza chestiunea fundamentala a vietii sociale romanesti si poarta, astfel, o vina prezenta si o culpa viitoare. Monica Macovei, ministrul Justitiei, a reactionat imediat, sesizind planificarea perversa pe care au pus-o la punct regizorii integrarii fara schimbare. Reforma Justitiei se va stinge imediat dupa aderare.
De altfel, in a noua sa zi de viata europeana, Justitia romana a decis ca isi poate permite un chef de pomina si a dispus eliberarea lui Miron Cozma. Incepem anul european cu Macovei pusa la zid ca ultim rezistent oficial si cu M. Cozma la un pas de slobozenie. Nu ne ramine decit sa ne punem pe artizanat si pe farmacie naturista.
