Ultimele statistici ale autoritatilor arata ca Romania tinde sa devina tara de tranzit si de destinatie, din tara furnizoare de carne vie. Majoritatea victimelor care ajung in Romania provin din Republica Moldova. Femeile, multe dintre ele adolescente, sunt vandute de traficantii de carne vie precum animalele la targ.
La o saptamana dupa integrarea in Uniunea Europeana, reporterii Adevarul au testat, incognito, piata traficului de femei (majoritatea obligate sa se prostitueze) din Capitala.
Am ajuns la un bordel din Bucuresti, zona Calea Plevnei. In seara precedenta intrasem in contact cu un traficant pe nume Doru. Scenariul: vrem sa "inchiriem" o fata pentru un party sexual.
Initial, Doru ne-a cerut 150 lei noi pentru toata noaptea, dar si o garantie, in bani, ca sa fie sigur ca aducem fata inapoi si nu o vindem altor traficanti - caz in care "pestele" ar fi asigurat financiar daca nu ne intoarcem cu "marfa". Noi insa i-am spus ca mergem in centru, poate gasim o fata care sa arate mai bine si, daca nu gasim, revenim la el.
Traficantul ne-a "avertizat" ca acelea "mai bune" sunt foarte scumpe. Intram in curte. Dupa gardul de metal apare un soi de cocioaba mizera, compusa din cateva camere insalubre, unde locuieste familia "pestelui": o baba bombane, doi copii cer bani si ciocolata. Il salutam pe Doru.
"Hai noroc, uite ca am venit iar la tine. Ai avut dreptate. Am fost in centru: aia nu sunt sanatosi, cer o gramada de bani".
Doru: "Pai nu v-am zis eu, ma? Eu v-am zis de la bun inceput ca alea costa mult, dar voi nu ati vrut sa luati fata de la mine."
"Bine, acum hai sa ne intelegem. Deci ai zis ca vrei un milion jumate pentru toata noaptea..."
Incearca sa negocieze, se vede ca vrea mai multi bani. In acelasi timp este si un pic suspicios. Daca suntem cumva politisti? Apare fata, care se numeste Cristina. O prezinta: are aproape 30 de ani si arata jalnic. Aproape ca nu mai are dintii din fata, au fost mancati de carii in totalitate, si e foarte slaba, numai oase. Doru pleaca, noi asteptam in curte.
Traficantul ne spune ca se duce la un vecin sa ne mai aduca o fata, sa avem de unde alege.
Cristina ne roaga sa o luam pe ea. Doru apare dupa cateva minute impreuna cu o alta fata: acum avem de unde alege. Ne prezinta ambele fete, cu gesturi de samsar. Cealalta era mult mai tanara, avea maxim 20 de ani, dar, din motive umanitare, am decis sa o luam pe Cristina - arata groaznic, probabil ca este si bolnava.
"O luam pe asta."
Doru: "Bai, dar mi-o aduceti sigur inapoi? Daca nu o mai aduceti, eu ce fac? Imi lasati garantie, ca altfel nu va dau fata." "Ce garantie sa iti lasam? Ti-o aducem."
Doru: "Eu nu va dau fata fara garantie. Imi lasati niste bani, ca sa fiu eu sigur ca voi nu plecati cu fata. Imi dai 50 de euro, plus 300, garantie."
"Bine, facem afacerea asa."
Iesim din curte, in strada. Scoatem banii din portbagajul masinii, bancnotele ajung rapid in buzunarele "pestelui". Bagam fata in masina, demaram rapid din zona. Cristina nici macar nu intreaba unde o ducem. Femeia a intrat intr-un program de protectie si reciclare sociala coordonat de fundatia Reaching Out, care se ocupa de integrarea femeilor traficate. Ulterior, Cristina s-a intors la familie. Avea doi copii.
