Daca crezi in Dumnezeu si se dovedeste ca el nu exista,

nu vei fi pierdut nimic, dar daca nu crezi si se dovedeste ca

exista, vei merge in Iad. Asadar, este iresponsabil sa fii ateu.

Pariul lui Pasca

E greu de intuit unde este adevarul, pe cine sa pariezi...

pe sinceritatea lui Basescu sau pe incapatinarea politicienilor care nu se lasa calcati in picioare de acesta? Intelectualii lui Liiceanu si Patapievici au dat dovada de mult curaj (ca sa nu folosim un alt cuvint) cind s-au strins ei si au decis ca presedintele este personajul pozitiv, ca el este acela care are meritul “de a fi declarat razboi coruptiei”.

Iar cei care nu sunt de acord cu Presedintele, ar pune la cale o lucrare demna de conspiratiile premoderne, uneltesc o „rusinoasa tentativa de demitere”. Dar deh, numele unora linga ceilati da prea bine, asa ca s-au gasit repede vreo 50 de oameni care sa subscrie. Pe un site dedicat petitiilor au semnat inca 3000 de concetateni!!

Daca te apleci putin pe scrisoarea celor 50, constati ca este tributara unor mituri istorice (de la salvator la conspiratie) contine chiar de clisee si opinii discutabile ce se pliaza destul de bine pe niste perceptii generale, neformulate atit de sintetic pina acum. Incredibil, acesta initiativa chiar ca vine din pixul unor intelectuali recunoscuti.

Eu insa i-as intreba pe acesti oameni cum de pot fi atit de siguri? Oameni buni, pe ce va bazati? De ce va puneti credibilitatea gaj pentru Basescu? Pe Andrei Oisteanu l-am auzit chiar la BBC in ziua cu pricina argumentind ca Basescu, spre deosebire de Iliescu si Constantinescu va „rapune balaurul”: Iliescu nu avea intenta, pentru ca era de-al lor iar Constantinescu nu a reusit pentru

ca nu era de-al lor si nu stia cum sa-i ia. L-au invins! Dar, norocul nostru, il mai avem pe Basescu care chiar poate, deoarece, chiar daca a fost de-al lor, acum este cu noi si ii va dovedi. Avem o sansa cu el. Cunoaste sistemul. Deci, prin consecinta a fost parte a lui si nu mai este de cind s-a recunoscut fost comunist si dupa ce a comandat aceasta oroare istorica.

Oameni buni... Stiti ceva ce nu stim noi, si daca e asa spuneti-mi si mie, sa semnez si eu sub dumneavoastra! De ce pariati pe Basescu?

Ca sa parafrazam, demersul celor 50 de intelectuali suna la fel de imperativ ca un celebru pariu bazat pe patru afirmatii din care cel putin a treia este falsa: (1) nu stim daca Basescu are intentii onorabile, (2) dar daca totusi are, faptul ca nu-l sustinem are consecinte negative fata de tara, fata de mortii de la revolutie si pentru viitor; (3) daca nu are intentii onorabile, nu conteaza

deoarece oricum toate celelalte optiuni sunt rele; (4) asadar, este in interesul romanului sa se increada in Basescu.

Pe de alta parte PSD-ul iese dupa o campanie reusita de teasing cu un document legat, si dupa parerea subsemnatului muncit si demn de citit, ramindu-i insa cititorului decizia de a-l lua in seama. Daca intentionati sa cititi de la cap la coada propunerea PSD de suspendare din functie a Presedintelui Traian Basescu nu veti putea evita niste fiori ...

Pacat de introducerea de care are parte materialul, care este mai degraba un comentariu exagerat. Dar totusi, daca reusesti sa treci de sofisme si de unele interpretari rau voite, materialul nu e rau de loc. Daca alte efecte nu va produce isi va cistiga cu siguranta un loc meritat, sub foarma de studiu de caz, pe la facultatile de drept si de stiinte politice.

Documentul PSD-lui ne ajuta sa ne definim ce vrem de la Constitutie: sa fie un cadru pe care „colosul de legitimitate al zilei” sa-l folseasca dupa cum il taie capul sau va fi un cadru la care sa se raporteze toata lumea, de la colosi de legitimitate si pina la pitici.

Prezentul ne ofera exemple si pentru alti colosi de legitimitate din care ne rezumam a-i mentiona pe Becali si Iliescu.

Daca am vrea invatam ceva si sa scoatem ceva bun din toata tarasenia asta care pare sa nu se mai termine ar fi cazul sa militam pentru o reforma constitutionala de profunzime, radicala si sa alegm odata pentru mult timp de acum inainte ce vrem: o republica prezidentiala in care sa pariem pe lumina conducatorului sau o republica parlamentara in care credem ca in loc sa ascultam un om e bine sa

ascultam mai muti? Si trebuie sa mai facem o alegere foarte importanta: ne bazam decizia politica cu precadere pe institutii reglatoare sau pe oameni facuti din carene si oase? A concentra puterea politica in mina unui om si a-i decreta pe toti ceilalti ticalosi este periculos pe termen lung.

In loc sa-i toleram acestuia derapajele mai bine ne-am ingriji sa punem presiune pe institutiile statului sa produca binele de care avem nevoie. Iar Stuart Mill spunea ca utilitatea unei institutii se calculeaza in binele pe care aceasta il poate produce pentru cit mai multi cetateni. Pentru ca oamenii vin si pleaca, institutiile dureaza ceva mai mult.