Ministerul Justitiei a facut public, vineri, proiectul noului Cod Penal al Romaniei, pentru ca acesta sa intre in dezbatere publica.

Ministrul Justitiei Monica Macovei a precizat ca printre modificarile ce vor fi aduse sunt cele privind cumulul de amenzi si pedepse, eliminarea aproape in totalitate a pedepsei cu inchisoarea in cazul minorilor si reducerea celor mai multe dintre pedepsele privative de libertate.

Macovei a declarat ca ministerul are in pregatire si noul Cod de Procedura Penala, aplicat actului normativ supus acum dezbaterii publice. Noul proiect al Codului dezincrimineaza penal calomnia si insulta.

Macovei a declarat, intr-o conferinta de presa, ca in proiectul Codului Penal “au fost preluate reglementari din normele penale ale statelor europene, cu precadere din legislatiile germana si italiana, care influenteaza de altfel, astazi, reglementarile europene in materie penala”.

Pe intreaga perioada a dezbaterii publice, Ministerul Justitiei asteapta atat parerile ONG-urilor si institutiilor de resort, cat si a oricarei persoane interesate. De asemenea, vor continua discutiile cu cei implicati direct in actul de justitie. “Judecatorii si procurorii au fost consultati la finalul lui 2006, dar consultarea cu ei va continua si in timpul dezbaterii publice.

Intentionam sa avem cel putin trei intalniri cu judecatorii si procurorii, in tara, pe aceasta tema”, a afirmat Macovei.

Ea a mai precizat ca si noul Cod de Procedura Penala va fi finalizat anul acesta: “Un Cod Penal nou necesita automat un nou Cod de Procedura Penala, pentru ca altfel nu poate fi aplicat. Acesta face parte dintr-un program cu Banca Mondiala si intentionam sa-l finalizam in vara acestui an.”

Dezbaterea publica va dura cel putin o luna, iar observatiile si propunerile pe tema noului Cod Penal pot fi transmise pe e-mail, la adresa forin.plopeanu@just.ro sau in scris pe adresa: Ministerul Justitiei, str. Apollodor nr. 17, sector 5, Bucuresti.

Principalele modificari

Uand in principalele modificari propuse prin noul Cod se refera la recidivisti si la cei care comit infractiuni multiple.

“Cei care comit in mod repetat sau mai multe infractiuni vor fi sanctionati mai sever. Am introdus cumulul aritmetic atunci cand e vorba de mai multe pedepse sau mai multe amenzi. Deci nu se va plati cea mai mare ca si pana acum, ci se vor cumula aritmetic, acelasi principiu se va aplica si atunci cand va exista o pedeapsa cu inchisoarea si una cu amenda.

In ceea ce priveste comiterea mai multor infractiuni pedepsite cu inchisoare, se va executa pedeapsa cea mai grea, ca si astazi, dar sporul va fi obligatoriu, ceea ce e diferit de legislatia prezenta, si va fi intr-o anumita limita prevazuta de acest proiect”, a aratat Monica Macovei.

Ea spune ca noul sistem al pedepselor este unul flexibil, modern si european: “Vor fi mai multe forme de executare a pedepselor, astfel incat sa se asigure o pedepsire a celor care comit infractiuni, dar si reintegrarea sociala a acestora.”

Potrivit noului Cod Penal, creste numarul infractiunilor care se pedepsesc cu amenda penala, ca pedeapsa unica sau alternativa la inchisoare. Daca in prezent acestea sunt in numar de 60, proiectul actului normativ face referire la aproximativ 175.

De asemenea, Codul introduce posibilitatea inlocuirii amenzii cu efectuarea de zile-amenda in inchisoare. Acestea pot fi intre 15 si 400, iar valoarea unei zile de amenda este intre 10 si 500 RON.

O noua varianta de plata a amenzii este posibilitatea prestarii unei munci in folosul comunitatii daca persoana respectiva, cu buna credinta, nu poate executa pedeapsa amenzii si nu are bunuri care sa poata fi executate silit.

Macovei a declarat ca actul normativ nu califica drept infractiuni penale insulta si calomnia. Asta desi incercarea de a scoate cele doua fapte de sub incidenta penala, in cursul anului trecut, a fost declarata neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala.

Pedepse accesorii si complementare

Codul Penal supus dezbaterii lasa la latitudinea judecatorului aplicarea de pedepse accesorii si complementare. Astfel, interzicerea dreptului de a alege sau a drepturilor parintesti in timpul executarii pedepsei cu inchisoarea sau interzicerea unor drepturi dupa ce aceasta s-a incheiat sunt exclusiv la latitudinea magistratilor.

Ministerul Justiei a decis ca numarul interdictiilor ce pot fi aplicate dupa ispasirea pedepsei privative de libertate sa creasca de la 5 la 14.

“Printre noile drepturi care vor putea fi interzise de judecatori sunt cel de a detine, purta si folosi arme, de a conduce vehicule sau anumite categorii de vehicule, de a se afla in anumite locuri sau la anumite manifestari publice, de a comunica cu victima sau cu familia acesteia, de a intra in contact cu persoanele impreuna cu care a savarsit infractiuni”, a precizat Monica Macovei.

Ea a adaugat ca se introduce o nou pedeapsa complementara, de afisare sau publicare a hotararii definitive de condamnare: “Scopul acestei pedepse este de a creste eficienta mesajului actului de justitie si de a asigura o mai buna reparatie de ordin moral partii vatamate”.

Alternative la inchisoare

Proiectul Codul Penal stabileste si opt criterii generale pe care le are la indemana judecatorul pentru a stabili o pedeapsa, dar si trei mijloace alternative la pedeapsa cu inchisoarea.

Pedepse aplicabile minorilor

Ministrul Justitiei a precizat ca noul act normativ prevede renuntarea la pedepse cu inchisoarea fata de minorii care raspund penal: “Se va pune accent pe masurile educative. Am decis sa facem acest lucru in urma programelor PHARE pe care le-am avut cu Franta si cu Spania in ceea ce priveste modalitatile de sanctionare ale minorilor.”

Proiectul stabileste ca regula masuri educative care nu implica in nici un fel pedepse privative de libertate, cum sunt, de pilda, stagiul de formare civica, supravegherea, consemnarea la sfarsit de saptamana si asistarea zilnica.

Exceptie fac infractiunile grave sau situatia in care minorii comit mai multe infractiuni, cand se vor aplica masuri privative de libertate, dar nu in penitenciare, ci in centre educative sau in anumite centre de detentie speciale pentru minori.

Scad pedepsele

“In mare parte, pedepsele prevazute pentru infractiuni au scazut, dar acest lucru nu trebuie inteles ca o diminuare a represiunii penale, ci ca o viziune europeana, practicata de statele europene cu privire la rolul pedepsei si la modalitatea prin care trebuie cu totii sa incercam sa-i readucem in societate pe cei care comit infractiuni.

Dar as vrea sa reamintesc ca pentru cei care sunt in stare de recidiva sau comit un numar mai mare de infractiuni am agravat pedepsele”, a declarat vineri ministrul Justitiei.

Ea a dat ca si exemplu cazul infractiunii de furt, care, conform legilor in vigoare, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani. “Nu exista o astfel de pedeapsa pentru nici un stat european pentru furt, peste tot sunt mai scazute. In plus, aceste limite mari de pedepse nu au dus la scaderea numarului de furturi.

De asemenea, am constatat ca in practica, instantele nici nu aplica aceste limite maxime. In ultimii trei ani, cei care executa pedepse in penitenciare pentru furt au de facut, in 80% dintre cazuri, maximum 5 ani de inchisoare. Asta ne spune ca realitatea nu cere astfel de pedepse”, a afirmat Macovei. Potrivit noului Cod Penal, pedeapsa maxima in cazul furtului este de maxim 7 ani.