)+',height='+(349+phbzoomofsy())+',scrollbars=auto,left=200,top=200,resizable=1,toolbar=0,location=0,directories=0,status=0,menubar=0,copyhistory=0' ); if (document.images) newWindow.focus()) |
| Foto: MixMedia.ro |
In lupta pentru o cat mai mare mediatizare, jucatorii de pe scena politica au uitat sa explice pentru ce se lupta atat de aprig in ultimele saptamani. Referirile la modalitatea concreta de votare preferata au fost prea putine, in timp ce despre efectele pe care le poate sau nu produce un referendum pe tema votului uninominal nu s-a vorbit chiar deloc.
O cercetare mai atenta arata ca partidele au viziuni diferite cu privire la ce inseamna vot uninominal si ca Parlamentul nu poate fi obligat sa adopte o lege pe aceasta tema, indiferent de cat de multi romani participa la referendumul anuntat de Traian Basescu.
- Informatia pe scurt
- sistemele de vot propuse de partidele politice sunt in mare parte mixte, nu uninominale.
- majoritatea politicienilor au abandonat initiativele propriilor partide si sustin proiectul Pro Democratia.
- avantajele unui tip de scrutin chiar si mixt sunt mai multe decat dezavantajele.
- referendumul pe aceasta tema nu poate obliga parlamentul sa adopte o lege in conformitate cu parerea populatiei.
- o prezenta slaba la urne ar da politicienilor o noua scuza pentru a amana reforma politica, afirmand ca populatia nu este interesata de subiect
Sintagma “vot uninominal” nu este una recunoscuta din punct de vedere juridic. Denumirea consacrata a sistemului de vot in care electorul isi alege in mod direct reprezentantul in organismele legislative este scrutin majoritar. Originea denumirii vine de la faptul ca da putere absoluta majoritatii, aceasta fiind cea care stabileste reprezentantul circumscriptiei. Abia in cadrul acestui tip de scrutin se afla cel majoritar uninominal.
Scrutinul majoritar uninominal este cel in care exista un singur mandat in fiecare circumscriptie electorala. Este folosit pentru alegerea Camerei Comune a Marii Britanii si presupune impartirea intregii tari in circumscriptii egale ca si numar de locuitori.
Variantele romanesti
Dintre propunerile avansate de partidele politice din Romania, singurul care respecta cerintele pentru a fi declarat uninominal este al PSD. Acesta prevede organizarea de circumscriptii electorale uninominale diferite pentru senatori si deputati si posibilitatea de organizare a doua tururi de scrutin.
PNL, PD si PC sustin insa variante in care sistemul uninominal este combinat cu cel de reprezentare proportionala, folosit in acest moment in Romania.
Liberalii au avansat de-a lungul timpului, prin initiative legislative, doua tipuri de scrutin: unul cu vot preferential, in care alegatorul voteaza un singur candidat de pe lista propusa de un partid, si unul in care Senatul este ales uninominal, iar Camera Deputatilor prin reprezentare proportionala.
Partidul Conservator, de asemenea, are inregistrat in Parlament un proiect care combina si mai mult cele doua tipuri de scrutin. Potrivit initiativei PC, senatul ar fi ales in totalitate uninominal, la fel ca si un numar de deputati egal cu cel al senatorilor. Restul de mandate de deputati ar urma sa fie impartite potrivit sistemului de reprezentare proportionala.
Niciunul dintre partide nu mai pare, insa, ca si-ar sustine propria varianta, reprezentantii lor inclinand spre proiectul depus de Asociatia Pro Democratia.
Acesta prevede alegerea a jumatate dintre alesi prin vot uninominal si impartirea restului de mandate prin reprezentare proprotionala dar nu la nivel national, ci regional.
Avantaje si dezavantaje
Avantaje ale alegerii directe a reprezentantului in camera legislativa sunt atat pentru elector, cat si pentru ales. Primul are un cuvant mult mai greu de spus cu privire la persoana care o reprezinta, in timp ce pentru al doilea este mult mai clara populatia in fata careia raspunde direct.
De cele mai multe ori, un scutin majoritar uninominal duce la o foarte mare diminuare a influentei partidelor politice. Asta deoarece alesul nu mai da o atat de mare importanta relatiei cu partidul care l-a propus si se apropie mult mai tare de alegatori. Scade, de altfel, si influenta conducerii centrale a partidelor, deoarece candidatul va avea nevoie de o organizatie locala puternica.
Din punct de vedere tehnic, scrutinul majoritar este avantajos datorita unei mult mai mari simplitati in atribuirea mandatelor. De asemenea, un astfel de scrutin elimina, in principiu, pragul electoral. In plus, scrutinul majoritar are, in general, renumele de a asigura o mult mai mare stabilitate politica, prin eliminarea partidelor mici.
Printre dezavantajele unui scrutin majoritar, mai ales al unuia uninominal cu un singur tur de scrutin, este cresterea numarului de persoane nereprezentate la nivel legislativ. Avand un singur castigator, “pierderea resturilor”, cum se numeste efectul, face ca opiniile exprimate de o buna parte dintre cei care s-au prezentat la vot sa nu conteze deloc.
Vorbe sunt multe, dar lipsesc faptele
Bataia pe subiectul reformarii sistemului electoral apare in prim-planul vietii politice de fiecare data cand se pune in discutie calitatea clasei politice.
De-a lungul timpului, cu exceptia UDMR si PRM, doar Ion Iliescu si apropiatii sai s-au mai pronuntat vehement impotriva acestui gen de scrutin electoral.
Insa, in ciuda declaratiilor pompoase si a indemnurilor hei-rup-iste, marea majoritate a initiativelor legislative pe aceasta tema au fost fie respinse de camerele legislative, fie retrase de intiatori, fie clasate.
Cele depuse in ultimii doi ani stau la Comisia parlamentara pentru elaborarea Codului Electoral, un organism care s-a intalnit de doar cateva ori in aproape 10 luni de functionare si care nu are nici o realizare notabila.
Potrivit legislatiei in vigoare, singurul mod in care mai poate fi facuta modificarea ar fi prin angajarea raspunderii Guvernului. Procedura da, insa, posibilitatea initierii unei motiuni de cenzura, in trei zile de la angajarea raspunderii.
Avand in vedere mediul politic eterogen si faptul ca votul unonominal este un subiect extrem de sensibil, riscul e mare ca motiunea de cenzura sa intruneasca indeajuns de multe voturi pentru ca guvernul sa fie demis.
Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat, de altfel, faptul ca prefera ca modificarea sa fie facuta prin consens parlamentar mai degraba decat prin angajarea raspunderii.
Referendumul nu obliga pe nimeni la nimic
In acest context, un eventual referendum valid pe tema introducerii votului uninominal va da ocazia initiatorului, presedintele Traian Basescu, sa creasca presiunea atat pe Guvern, cat si pe Parlament.
Din punctul de vedere al legitimitatii unei hotariri, greutatea cea mai mare o are o lege trecuta prin Parlament, prin procedurile legislative obisnuite, astfel incat responsabilitatea noului act normativ sa cada asupra cat mai multor formatiuni de pe scena politica.
Dezavantajul in aceasta situatie este perioada pe care s-ar intinde dezbaterile parlamentarilor, care ar putea profita de situatie pentru a-si mai asigura un ciclu electoral cu scrutin pe liste.
Problema cea mai mare in cazul Parlamentului este ca, statul roman fiind unul democratic, acesta nu poate fi obligat sub nici o forma sa adopte o anumita prevedere. Asta chiar daca, la referendumul initiat de Traian Basescu, raspunsul afirmativ ar intruni voturile majoritatii cetatenilor cu drept de vot, conform legii.
Potrivit actelor normative in vigoare, votul dat de cetateni in cadrul unui plebiscit pe teme de interes national este unul pur consultativ si nu creeaza nici un fel de obligatii legislative.
Ca si principiu de drept, obligarea unui cetatean sa voteze intr-un anume fel este vot imperativ, iar acesta este interzis in cadrul oricarei democratii. Cu alte cuvinte, particularizand, parlamentarul trebuie sa voteze potrivit propriei constiinte si nu sub presiunea altor persoane, indiferent care ar fi acelea.
Angajarea raspunderii Guvernului ar fi o metoda mult mai rapida de adoptare a schimbarii si nici nu ar pune problema votului imperativ, avand in vedere ca deciziile in Executiv se iau prin consens si nu prin vot.
Problema in acesta caz, insa, este sustinerea si, implicit, legitimitatea unei asemenea decizii. Asumata doar de puterea politica, schimbarea poate deveni prilej de atac din partea opozitie. Reprezentantii acesteia din urma ar putea, in momentul castigarii puterii, sa se foloseasca de aceeasi metoda pentru a anula modificarile sau pentru a introduce altele noi.
Avantajele si dezavantajele referendumului
Marele avantaj al unui referendum care ar intruni cerintele legale pentru a fi validat si prin care populatia s-ar pronunta in favoarea votului uninominal ar fi presiunea de ordin moral care s-ar pune asupra legiuitorilor. O clasa politica deja aflata deja in coada clasamentului increderii populatiei ar risca mult incalcand dorinta celor pe ale caror voturi se bazeaza.
Pe de alta parte, insa, interesul tot mai scazut al populatiei pentru implicare in mersul politic al tarii pune sub semnul intrebarii un demers care are nevoie de aproximativ noua milioane de voturi pentru reusita.
Or o prezenta scazuta la vot ar da apa la moara celor care se opun reformei in sistemul politic, care ar avea astfel ocazia sa spuna ca aceasta nu este printre prioritatile populatiei. Iar asta ar servi ca si scuza pentru o noua amanare pe termen cel putin mediu a unei masuri care poate produce mai multe efecte pozitive decat negative.
ceva este in neregula. nu credeti?
e clar ca tot la mana celor de sus sta toata treaba si doar nu sunt nebuni sa-si taie singuri craca de sub picioare. sincer vorbind, cati dintre noi ar fi suficient de altruisti ca ajunsi odata in varf sa votam ceva care sa ne lezeze interesele personale in favoarea unui bine colectiv dar si acela destul de obcur si greu de atins.
doar n-o sa se inventeze democratia in Romania si sa se faca ceea ce nu s-a facut de atatea mii de ani nicaieri in lume.
democratia este praf in ochii prostilor pentru ca totdeauna n-a fost decat o sursa de demagogie ieftina.
doar n-o sa credeti acum ca se vor difini niste circumscriptii electorale bine gandite (de cca 200-300.000 locuitori) din care sa iasa parlamentari toti cei care primesc un numar minim de voturi (10.000 sa spunem) iar puterea lor de decizie sa fie in functie de nr de voturi primite (ex. cel care are 50.000 de voturi voteaza in Parlament de 5 ori cat altul care a obtinut doar 10.000). in acest fel parlamentarul respectiv are responsabilitatea de a-i reprezenta pe cei care l-au votat dar si puterea de a o face corespunzator.
in functie de nr de voturi li se dau si fonduri pentru biroul parlamentar din teritoriu ca sa fie un instrument real si viabil de comunicare cu oamenii.
nu se va mai putea plange nimeni ca romanii din Covasna nu sunt direct reprezentati sau ca acela care a primit votul a foarte multi oameni nu poate sa se bata pentru ei.
ce spuneti de asta? suna putin mai democratic?
in schimb, o tot dau inainte cu suspendarea presedintelui, ceea ce ar duce in final tot la un referendum, care ar fi cel putzin la fel de costisitor, dar in acest caz nu se pune problema cheltuielilor inutile, mai ales ca se incearca nesocotirea vointei evidente a populatziei.
Sa le fie RUSINE!
Avantaje: Prezenta la vot ar fi mai mare.
Senatorii dintr-o circumscriptie, oameni ai locului, ar fi RESPONSABILI si solidari, si-ar cheltui toata energia si resursele in folosul cetatenilor pe care-i reprezinta, iar veleitarii, oportunistii, traseistii nu si-ar afla locul.
Dezavantaje: Partidele ar pierde din putere, stabilitatea politica ar avea de suferit.
Deputatii pot fi alesi pe liste ca si pana acum dar fara locuri eligibile, alegatorul lasat sa decida din partidul pe care-l sustine, numele celor care sa fie alesi.
Avantaje: Creste calitatea, dispare batalia interna pentru locurile eligibile, se primeneste clasa politica prin disparitia abonatilor, a celor care de ani de zile nu au facut nimic in parlament.
Dezavantaje: Vor creste cheltuielile, fiind nevoie de mai multa hartie, va trebui explicat sistemul de votare in media.
Concluzie: Trebuie facut ceva, trebuie schimbat acest sistem de vot din care rezulta de fiecare data un parlament care nu este pe masura asteptarilor, ba dimpotriva.
In opinia mea problema este pur practica si in nici un caz nu este o problema fundamentala in democratie. In mod evident, atunci cand vointa parlamentului este diferita de vointa, exprimata direct, prin vot, a celor pe care parlamentul ii reprezinta, cei din urma ar trebui sa aiba prioritate.
Logic si democratic ar fi ca votul parlamentului sa fie consultativ (si i-am auzit deja, nu vor sa auda de VU) iar votul populatiei sa aiba caracter definitiv. Faptul ca legea e proasta nu inseamna ca asa si trebuie sa se intample. Legea trebuie schimbata in asa fel incat "alesii" sa nu se mai poata ascunde dupa tertipuri de felul acestuia.
Aprecierea "Praf in ochi" este una personala, subiectiva. Dar realitaea este ca, daca Presedintele doreste cu adeivarat sa organizeze referendum pe aceasta tema, nimic nu il poate impiedica. Este o realitate. Nu este o minciuna. Nu cred ca se bate in retragere, doar se defineste mai clar subiectul discutiei.
Pct 2 (Gogutza)
Daca democratia este _doar_ sursa de de demagogie ieftina, propunerea ta sa inteleg este totalitarismul? Trebuie sa ai o optiune personala. Ce preferi?
Pct 3 (Observator)
Nu cred ca problema votului uninominal impica modificarea constitutiei. Desi modificarea constitutiei ar trebui sa fie adusa in discutie pentru viitor, de asemenea. Poate mai reducem din numarul demnitarilor.
Pct 6 (vinner)
Ma intreb daca ce ai trecut da dezavantaje sunt cu adevarat bile negre pt VU. Stabilitatea politica actuala (status quo-ul) este exact lucrul pe care VU sper sa il distruga. Orice sistem, scos din echilibru, isi gaseste un nou punct de echilibru.
Pai cum vine asta? parlamentarul trebuie sa voteze cum ii spune populatzia care l-a votat. Ei au ajuns in Parlament sa reprezinte alegatorii nu "propria constiintza". Pana acuma ei au votat tot dupa "propria constiintza". Daca parlamentarii nu ar respecta vointa electoratului (ceea ce nu m-ar mira) Parlamentul ar trebui dizolvat si organizate alegeri anticipate deoarece ar insemna ca ei nu mai reprezinta pe cei ce i-au votat. Nu stiu care este substratul legislativ la toate actiunile astea dar asa mi s-ar parea de bun simt.
Dupa inmormatarea lui Iliescu, acest individ probabil ca va fi condamnat pentru crimele comise si coruptia formata, rusine.....
In primul rand autorul ar trebui sa citeasca constitutia si se va lamuri:
Art. 2 (1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin REFENDUM.
In al doilea rand, pe langa obligatia constitutionala, cred ca exista si o obligatie morala, ce tine de spiritul unui referendum,, acesta nefiind niciodata un simplu sondaj de opinie.