Pe data de 21 aprilie, rastafarii de pretutindeni celebreaza „Grounation Day”, ziua in care Haile Selassie, Regele Regilor si Zeul Zeilor, a vizitat pentru prima data Jamaica. Sarbatoarea aminteste de istoricul momentul din 1966, cand Selassie a facut celebra declaratie catre liderii comunitatii rastafari, de a nu emigra in Etiopia pana ce nu vor elibera poporul jamaican.

In timp, maxima sa va deveni cunoscuta subu numele de "eliberare inainte de repatriere."

A doua ca importanta in cultura „rasta”, dupa Coronation Day, sarbatorita pe 2 noiembrie, cand imparatul Selassie a fost incoronat, „Grounation Day” este sarbatorita cu mult fast. In aceasta zi, oamenii canta si danseaza pe renumitele melodii ale lui Bob Marley, fumeaza marijuana si se inchina la memoria „Leului lui Iuda”.

Prima vizita a imparatului "rasta"

[c:1:s]Inainte de ziua de 21 aprilie, Haile Selassie se intalnise deja cu cativa membri intelepti ai organizatiei religioase Rasta la Addis Ababa si le permisese rastafarilor si altor descendenti ai populatiei africane sa se stabileasca pe proprietatea sa privata din Shashamane.

Haile Selassie a vizitat Jamaica pe 21 aprilie 1966. Afland ca omul pe care ei il considerau un adevarat zeu venea sa-i viziteze, aproximativ 200.000 de rastafari din toata Jamaica l-au asteptat pe aeroportul Kingaston. L-au intampinat intr-o atmosfera incarcata de fum de canabis si de sunete de tobe.

Haile Selassie a coborat din avion la o ora dupa aterizare, si numai dupa ce Mortimer Planne, un important rastafar l-a intampinat personal. Vizita a avut un succes rasunator. Sotia lui Bob Marley avea sa declare ulterior ca a vazut stigmatele pe trupul lui Haile Selassie, care au convis-o pe loc de divinitatea sa.

In momentul vizitei lui Haile Selassie, Jamaica trecea printr-o perioada de seceta.

Istoria miscarii “rasta”

Rastafarianismul, una dintre cele mai tinere religii din lume, s-a nascuta oficial in orasul Harer, din Etiopia, in anul 1930 odata cu incoronarea lui Haile Selassie, Majestatea-Sa Imperiala Imparatul, Regele Regilor si Lordul Lorzilor sau, dupa numele sau de botez Ras Tafari Makonen.

Miscarea religioasa fost practic o materializare a unui concept hibrid intre iudaism si crestinism. Miscarea a fost imbratisata in special de jamaicanii saraci care au simtit nevoia de independenta si de eliberarea de sub asuprirea albilor.

Pentru ei, tot ce avea legatura cu “albii” era numit “Babylon” , rastafarienii mergand dupa premisa ca nu trebuie sa se razbune, ci sa-i lumineze pe acestia in privinta drepturilor pe care le au.

Adeptii religiei rastafariene s-au inspirat in conturarea ideologiei din filosofarile de pana atunci ale lui Marcus Mosiah Garvey (1887-1940), care a fondat in 1920 „Asociatia Universala pentru Imbunatatirea Negrilor”, ce avea drept scop principal reunirea tuturor negrilor raspanditi pe glob.

Haile Selassie

Foto: biografiasyvidas.com

Garvey considera ca toate persoanele de culoare isi pot recastiga demnitatea doar pe taramurile lor de origine, anume in Africa. Dupa ce a petrecut aproape un deceniu pe teritoriile Americii si Marii Britanii, acesta s-a intors in Jamaica unde si-a exprimat dorintele de reunificare.

Garvey le-a spus negrilor sa caute in Africa incoronarea unui rege, iar atunci vor sti ca salvarea e aproape”.

In 1930, cand Haile Selassie (Ras Tafari, „Leul lui Iuda“) a fost incoronat imparat al Etiopiei, faptul a fost vazut ca o implinire a inspiratiei lui Garvey, unii rastafarieni recunoscandu-l ca incarnare a lui Dumnezeu ("Jah"), iar altii ca pe un profet.

In mod ironic, Ras Tafari Makonen nu a fost niciodata un rastafarian, el a fost doar implinirea profetiei lui Garvey facuta cu ani buni inaintea incoronarii, a fost „declansatorul” acestei religii.

S-au nascut patru mici grupuri care il venerau pe Haile Selassie I ca personificarea lui „Jah”, parte a Sfintei Treimi si noul Mesia promis de Biblie. Numele de Rastafari deriva din cuvantul Ras (duce sau sef) si numele laic a lui Selassie: Tafari Makonnen.

Miscarea s-a extins in Africa, unde sute de adepti ai acestei religii au fost considerati doar niste drogati, datorita consumului de cannabis sativa, marijuana sau sanja pe care rastafarii o numeau „Iarba intelepciunii” si pe care o foloseau in viata cotidiana pentru amplificarea starilor de meditatie si in scopuri medicale.

Bob Marley

Foto: wordpress.com

Rastafarianismul si-a inceput grandioasa extindere din insulele Caraibe pentru a ajunge astazi sa aiba peste 1,5 milioane de adepti in toata lumea, in special mulatri si negri.

Bob Marley - principalul promotor al miscarii „rasta”

Unul dintre principalele figuri jamaicane care a promovat miscarea rastafarilor a fost cantaretul Bob Marley, cel care consacrat pe plan international muzica si stilul reggae. Ca multi alti jamaicani, el a adopata religia si filosofia rastafariana in anii ’60, odata cu vizita lui Haile Sellasie in Jamaica.

Tot atunci, si sotia artistului s-a convertit la rastafarism, dupa ce l-a cunoscut pe imparat. Ea a declarat ca a vazut stigmate pe trupul lui Haile Selassie, care au convis-o pe loc de divinitatea sa.

Adeptii miscarii sunt de parere ca, daca nu ar fi existat Bob Marley nu ar fi existat nici muzica reggae asa cum se este ea cunoscuta in prezent si nici religia „rasta” nu ar fi avut un numar atat de mare adepti. Marley a purtat culorile specifice rastafarilor si si-a purtat parul impletit in dredlock-uri, simbolul frunzelor de canabis.

Simbolurile rastafarienilor

Culorile care ii reprezinta pe rastafarieni sunt rosu (care simbolizeaza sangele varsat de martirii care au reusit unificarea si liberarea), galben (reprezentand bogatiile „Taramului fagaduit”) si verde (frumusetea, fauna si vegetatia Etiopei); cateodata negrul este folosit pentru a simboliza culoarea pieii celor care s-au zbatut pentru a iesii de sub jugul nedreptatii si diferentei si pentru a putea avea religia lor proprie.

Simbolul rastafarilor

Alaturi de culori, „Iarba intelepciunii” (marijuana) este un stalp de sustinere foarte gros in existenta acestei religii, ea fiind folosita in ritualuri precum „Nyabingi”. Rastafari sustine ca Jah le-a facut cunoscut efectul miraculos al acestei plante inca din Biblie: trebuie mancate plantele pamantului.

Tot din Biblie rastafarienii afla ca trebuie sa fie vegetarieni pentru a implini adevarata iubire fata de Jah si fata de semeni. Rastafari nu da voie adeptilor sai sa bea decat ceai sau apa; laptele, alcoolul, si sucurile fiind vazute ca nenaturale.

Pana atunci considerati niste paria, proscrisi ai societatii, rastafarii au dobandit pentru prima data o consideratie temporara cu ocazia vizitei lui Haile Selassie din 21 aprilie 1966. Credibilitatea dobandita de Rasta a deschis drumul comercializarii stilului reggae si a condus la raspandirea globala a religiei rastafari.

Rastafarienii cred in existenta Raiului pe Pamant si nu cred in Iad sau viata de apoi cum cred crestinii.

Surse: jamaicans.com, wikipedia.org, rastaites.com, rastafaritoday.com