Interviu HotNews.ro

Marţi, 24 aprilie 2007, 0:00

foto: Joan Hoey, analist EIU

HotNews.ro: Credeti ca balba presedintelui cu demisia si renuntarea la demisie il va costa la eferendum?
Joan Hoey: Nu sunt sigura ca gestul lui Basescu de a se razgandi il va costa din punct de vedere politic asa cum au apreciat mai multi comentatori. El are motivatia faptului ca i-a fost fortata mana prin amenintarea Parlamentului de a ii interzice candidatura la alegerile ulterioare, acuzatie pe care adversarii sai au negat-o.

E greu de crezut ca suspendarea i-a stirbit din popularitatea de care se bucura inainte. Este fara indoiala favoritul la castigarea alegerilor avand in vedere ca este de departe cel mai popular politician din tara.

Luand in calcul si gradul redus de participare la alegerile pentru parlamentare si prezidentiale, faptul ca in acest moment peste 2 milioane de romani sunt plecati la munca in strainatate si popularitatea mare de care se bucura presedintele, va fi foarte greu de obtinut o majoritate care sa confirme suspendarea.

Este de asteptata ca referendumul pentru suspendarea lui Basescu sa fie respins.

HotNews.ro:Putem vorbi de o criza non-stop pana la alegerile din 2008?
Joan Hoey: Este cu siguranta posibil ca referendumul sa nu rezolve competitia intre taberele politice din Romania. E posibil ca Basescu sa revina in post incepand cu 19 mai. In pofida rezultatului de la referendum, este greu de crezut ca Basescu se va „linisti”. Pur si simplu nu ii sta in caracter.

Este de asteptat ca asaltul impotriva guvernului lui Tariceanu sa continue cu scopul de a ajuta PD-ul sa devina forta politica dominanta in vederea alegerilor parlamentare din 2008.

Totusi este greu de crezut ca democratii, chiar si cu ajutorul PLD-ului, ar putea castiga o majoritate care sa le permita sa formeze un guvern( cu siguranta Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania ar fi fericita sa poate participa la formarea unui asemenea guvern avand in vedere dezamagirile din anii trecuti).

In acest sens e de asteptat ca Romania sa treaca in continuare prin experienta unor guvernari instabile.

HotNews.ro:Romania e un caz singular in UE? Exista cazuri, vreun precedent, in tari member UE?
Joan Hoey: Sub nici o forma cazul Romaniei nu este unul singular in Europa. Este un tipar pentru zona central si est-Europeana. Crizele politice au afectat multe state din estul Europei care au aderat la UE.

Guvernul Poloniei este considerat ca fiind excentric, preocupat de probleme culturale, dar si incompetent. Cel din Slovacia e vazut ca fiind populist si anti-reformist.

Polarizarea fortelor politice din Ungaria a atins cote ce ar putea ameninta stabilitatea tarii. Guvernul acestei tari pare slab si exista dubii serioase in privinta capacitatii de rezolvare a problemelor macro-economice.

In 2006 tara a trecut prin cele mai grave tulburari incepand cu 1989. Protestele, multe dintre ele degenerand in violenta, au fost aprinse de faptul ca premierul Ferenc Gyurcsany a recunoscut ca si-a mintit sistematic electoratul pentru a putea castiga alegerile din aprilie 2006. Cu toate acestea, el a refuzat sa demisioneze, fapt ce lasa impresia unei democratii bolnave.

La randul ei, Cehia s-a zbatut luni de zile pentru a putea forma un guvern stabil dupa alegerile din iunie 2006. Estonia, Letonia si Slovenia au toate coalitii fragile.

Cu toate acestea, situatia politica din statele central-Europene pare sa se fi stabilizat dupa turbulentele de anul trecut. Totusi, guvernele raman slabe.

HotNews.ro:Ce credeti ca provoaca crizele politice in aceasta parte a Europei?
Joan Hoey:O explicatie pentru aceste crize este aceea ca aderarea la Uniunea Europeana a fost cea care a mentinut o oarecare stabilitate din dorinta de a implementa reformele necesare. Dar o data ce scopul aderarii a fost atins partidele au revenit la vechile dispute.

Exista o serie de explicatii pentru aceasta fragilitate. Chiar daca zona e guvernata de democratie, substanta democratiei, aici incluzand o cultura politica bazata pe incredere si participare la viata politica, e de multe ori absenta. Acest lucru se manifesta printr-o prezenta redusa la vot si mai ales prin lipsa increderii in institutiile statului.

Potrivit unui Eurobarometru din 2006, satisfactia populatiei legata de performantele democratiei a fost de sub 50% in toate statele din Europa centrala si de est, mai putin Cehia si Slovenia. Totodatra incredere elecroratului din aceste tari este cu 17 procente mai redusa decat media UE15.

Un factor cheie al acestor rezultate este existenta unei paturi foarte mari de alegatori nemultumiti, care simt ca au pierdut etape importante pe parcursul tranzitiei.

In multe din statele din estul Europei se simte diferenta mare intre o democratie formala si una solida. Noile state membre UE au nivel al libertatilor politice si civile similar cu statele din UE 15, insa aici lipseste participarea la cultura politica, un semn clar al unei democratii slabite.

In acest moment singurele tari central si est-europene incluse in indexul realizat de Economist Intelligence Unit privind privind instaurarea unei democratii solide sunt Cehia si Slovenia.

O alta problema a regiunii este ca orientarea politica a partidelor ramane fragmentata, din motive ce tin de lipsa traditiei si de o slaba identificarea a alegatorilor cu acestea din urma.

Rezultatul este o tendinta de a forma coalitii guvernamentale fragile.

De asemenea, tranzitia de la comunism a lasat in urma conflicte adanci intre reprezentantii vechilor regimuri si oponentii acestora, mai ales in cazul Romaniei, Poloniei si Ungariei. Acestea sunt tari care au lasat suficient spatiu de afirmare fostilor reprezentantii ai regimului comunist.

HotNews.ro: E numai o criza politica? Putem vorbi si de un blocaj al institutiilor? Un regres economic?
Joan Hoey: Lipsa unei conexiuni intre economiile performante si politicile problematice este o caracteristica pentru o mare parte a regiunii, nu doar pentru Romania.

Impulsul reformei de-a lungul si de-a latul regiunii s-a domolit dupa aderarea la UE, partial ca rezultat al slabiciunilor politice discutate mai sus, partial din cauza unei „oboseli generale a reformei”, dupa eforturile intensive cerute pentru pregatirea aderarii la UE.

Totusi, perspectivele pe termen scurt, in momentul de fata, pentru Europa Centrala si de Est raman bune. Cresterea veniturilor disponibile si marile proiecte publice de investitii, finantate de UE, precum si fluxurile solide de investitii straine directe intaresc aceasta crestere.

Cresterea de importuri in eurozona s-a intetit si exportatorii se dovedesc capabili sa penetreze noi piete.

Cu toate acestea, o ocazie valoroasa este ratata cand vine vorba de aplicarea reformelor atat de necesare - sa limiteze presiunile demografice asupra finantelor de stat si sa asigure competitivitate pe viitor, reformand sistemele de sanatate, de educatie si de asistenta sociala - intr-un moment favorabil al ciclului economic, ce va avea costuri economice pe termen lung.

Predictia de baza a EIU este ca disjunctia dintre politicile slabe si performanta economica robusta pare sa persiste pentru un timp. Totusi, nu se poate presupune ca aceasta separare poate continua la nesfarsit.

In multe tari trebuie luate multe decizii si initiative politice importante - cum ar fi pregatirea economiilor pentru adoptarea euro, reformarea sistemelor de sanatare, de pensii si fiscale precum si alte reforme, pentru a pune bazele unei cresteri durabile.

Exista riscuri considerabile pe termen lung, puse de cercul vicios politico-economic in care politicile negative incep sa afecteze economia.

HotNews.ro: Cum poate Comisia Europeana sa -si impuna politicile intr-o tara membra scapata pe panta restauratiei?
Joan Hoey: Este foarte dificil pentru Comisie sa impinga de la spate statele care au intrat in UE pentru a implementa reformele - si asta chiar in ciuda unui regim de monitorizare asa cum s-a impus in cazul Romaniei si Bulgariei si mai ales in ciuda activarii unei clauze de salvgardare.

Cu aderarea asigurata nu cred ca Romania va face o exceptie de la trendul inregistrat si de tarile ce au aderat in 2004, cazuri in care au existat derapaje politice si o stagnare a reformelor.