Romania libera

Romania, Eldorado pentru investitorii straini

de Valentina Pop     Romania Libera
Luni, 28 mai 2007, 0:00

Foto: Romania libera

Dupa achizitionarea Petrom de catre OMV si a Bancii Comerciale Romane de catre Erste Bank, Austria si-a asigurat pe termen lung pozitia de lider la capitolul investitii straine in Romania.

Olanda sustine, de asemenea, ca e investitorul nr. 1, daca se ia in calcul grupul Rompetrol, al carui holding este inregistrat in Olanda.

Austriecii nu se lasa impresionati de aceasta presupusa cursa pentru primul loc, considerand ca investitiile lor nu sunt paravan pentru firme romanesti.

Temerile presedintelui Traian Basescu cu privire la cumpararea unor actiuni OMV de catre Gazprom nu par a fi fost nefondate. Saptamana trecuta, Gazprom

si OMV au semnat un memorandum pentru a controla impreuna centrul austriac de distributie a gazului de la Baumgarten. Deocamdata nu este clar care va fi rolul exact al gigantului rus.

Ambasadorul Zeileissen ne asigura ca "nu poate fi vorba de o preluare a actiunilor OMV de catre Gazprom".

Cu ce impresii parasiti Romania, dupa mai bine de cinci ani in care ati fost ambasador la Bucuresti?

— S-au schimbat incredibil de multe in acesti ani. si s-a schimbat si perceptia din strainatate asupra Romaniei. In 2002, perceptia era inca dominata de evolutiile negative ale anilor ’90.

Pe atunci, nimeni din Austria nu s-ar fi gandit ca Romania va adera atat de curand la Uniunea Europeana si, inainte de asta, la NATO.

Iar, intre timp, Romania a ajuns un fel de Eldorado pentru investitorii straini - toata lumea vrea sa investeasca sau sa cumpere ceva aici...

Ati primit semnale de ingrijorare de la investitori cu privire la criza politica actuala?

— Nu, deloc. Cum Romania este acum membru UE, aceasta criza este vazuta ca un rezultat al ultimelor alegeri si al Constitutiei - dar nu ca ceva neobisnuit. si noi in Austria am avut crize politice, pentru ca acum avem cinci partide, in timp ce in trecut aveam doar doua.

In Cehia nu s-a putut forma un guvern timp de un an, in Polonia situatia politica e dificila.

Asa ca si in Romania situatia e deosebita, dar ramane totusi in limitele normalului.

Nu s-a mers totusi cam departe cu suspendarea presedintelui, mai ales ca rezultatul referendumului a fost atat de clar impotriva?

— Problema e ca acea posibilitate exista. Asa ca era dreptul lor sa o "testeze". Ca testul s-a terminat foarte prost pentru initiatorii lui este clar. Dar si la noi a fost o tentativa, in 1999-2000, dupa niste alegeri cu rezultat incert.

Presedintele s-a gandit atunci sa faca uz de dreptul sau constitutional de a dizolva Parlamentul - ceea ce nu mai fusese incercat niciodata.

Nu a avut totusi curajul sa faca asta - dar ar fi putut, iar decizia n-ar fi fost nicidecum ilegala. Aici aveti totusi un guvern functional, chiar daca minoritar, dar cu sprijin parlamentar - ceea ce face criza mult mai inofensiva decat o criza reala de guvernare.

Legile trec totusi prin Parlament, iar asta e ceea ce-i intereseaza pe investitori.

Ingrijorarile privind coruptia si reforma in Justitie au facut ca UE sa continue monitorizarea in acest domeniu si dupa aderare...

— Da, numai ca, daca ne uitam atent, e de fapt o sperietoare doar pe hartie. Singura sanctiune posibila ar fi suspendarea recunoasterii verdictelor romanesti in UE. Ar fi foarte negativ pentru investitorii straini, dar nu pentru Romania. Nu se prea potriveste.

In plus, o data ce ai ajuns in UE, nu poti fi sanctionat decat pe chestiuni precise, tehnice, daca se incalca prevederile dreptului comunitar. Mai ales in ce priveste discriminarea unor firme straine, prin subventii de la stat acordate firmelor romanesti.

La capitolul acesta exista mecanisme si sanctiuni foarte dure. Dar nu pe chestiuni generale si politice.

In schimb, o alta chestiune, care nu e neaparat o sanctiune, ci o consecinta automata - absorbtia fondurilor. Toate acele miliarde celebre care ar trebui sa intre in tara - in ce masura vor veni ele cu adevarat tine doar de numarul de proiecte serioase si valide.

Iar daca prin acte de coruptie aceste proiecte nu vor fi serioase, banii nu vor veni.

La fel, daca proiectele vor fi slabe pur si simplu din prostie sau incompetenta, UE nu va accepta finantarea lor. In agricultura, iarasi e o problema mare cu lipsa proiectelor.

Si nu ar fi o obligatie a clasei politice si a guvernului de a disemina mai eficient informatiile privind posibilitatile de finantare? Nu tine si asta de "buna guvernare"?

— Ba da, dar nu o fac. Este interesant pentru observatorii straini sa vada ca in Romania nu exista o politica agricola constructiva. Or, aici problema agriculturii e poate cea mai complicata din Europa.

Asta pentru ca decolectivizarea a dus la o fragmentare extrema a terenurilor, fara a pune in loc o structura care sa permita organizarea taranilor. A lipsit in anii ’90, a lipsit in 2000, lipseste si acum. De aceea s-a ajuns acum ca Romania sa importe masiv produse agricole, desi in trecut exporta.

Asa ca si la capitolul subventii agricole vor fi probleme masive, pentru ca taranii au terenuri prea mici si nu sunt organizati in asa fel incat sa se califice pentru finantari UE.

Toate guvernele de pana acum par a fi pornit de la premisa ca, oricum, in 20 de ani acesti oameni nu vor mai fi in viata. Este cinic, dar asa e. Se spune: "Nu-i putem organiza, nu vor sa se asocieze, bancile nu le acorda credite, pentru ca nu pot prezenta garantii. Asta e".

Nici la nivel national guvernul nu are un proiect coerent postaderare. Va fi si asta o problema pentru Romania?

— Se stie ca acest proiect postaderare lipseste, au fost formulate mai multe critici pe aceasta tema. Probabil ca cineva lucreaza la o strategie, nu stiu.

Se consuma foarte multa energie in aceste confruntari dintre partidele parlamentare, majoritati, minoritati... Poate o prioritate ar trebui sa fie cresterea competitivitatii firmelor si produselor romanesti pe piata europeana.

Mai multi angajati de la ambasada Austriei din Budapesta au fost trimisi in judecata pentru ca vindeau vize Schengen. A ajuns ancheta si la ambasada de la Bucuresti?

— Da, unul dintre acuzati a fost angajat si aici la Bucuresti, dupa ce si-a incheiat misiunea la Budapesta. Dar aici nu se mai ocupa de vize romanesti, ci din Republica Moldova, pentru ca romanii puteau deja circula liber in spatiul Schengen.

Asa ca acuzatiile din proces nu privesc si activitatea sa de aici.

In plus, deja cand a venit aici toate vizele pentru Moldova trebuiau aprobate la Viena. Asa ca posibilitatile sale de actiune erau foarte mici aici.
Integral in Romania libera















28 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică