Cristian Mungiu este primul regizor roman care a reusit sa obtina, cu filmul "4 luni, 3 saptamani si 2 zile", Palme d'Or pentru lungmetraj. Cristian Mungiu a relatat intr-un interviu pentru Romania Libera primele impresii dupa ce i s-a inmanat trofeul.
Cum se simte primul roman cu Palme d'Or-ul pentru lungmetraj in buzunar?
— Multumit. Am senzatia ca mi-am facut datoria.
Fata de patrie?
— Asa, in general.
"Nu-mi poate cere nimeni sa fac mai mult de atat."
Iti mai este teama de urmatorul film cum ti-a fost pentru acesta?
— Mai putin decat mi-a fost pana acum. A fost mai mare presiunea pe al doilea film, dar acum nu-mi poate cere nimeni sa fac mai mult de atat. Asta imi da mult mai multa liniste pentru urmatorul.
Ai crezut ca o sa iei Palme d'Or-ul?
— Da.
Cand ai aflat?
— Cand s-a citit pe scena. stiam ca o sa luam ceva, dar numai dupa ce s-a trecut de Premiul de Regie am stiut sigur ca premiul cel mare e al meu.
Ce era in mintea ta cand numele celorlalti castigatori erau anuntati?
— Ma gandeam la ce-o sa zic pe scena. Nu aveam un text gata pregatit pentru ca mi-ar fi fost foarte greu sa ma adun. Ma intrebam ce-o sa zic daca o sa iau mai multe premii, pentru ca nu as fi avut ce povesti de fiecare data.
Am avut foarte mari emotii pana sa inceapa ceremonia, dar de cum a inceput am intrat intr-o stare de autocontrol precis si dintr-o data am devenit foarte calm - calmul fiind arma mea principala.
Unde o sa pui premiul?
— Deocamdata, neavand o casa stabila, o sa-l pun pe soba, sa nu-l doboare copilul. Deja de dimineata Vladimir s-a uitat la el si a zis ca seamana cu un dulap.
E greu?
— Foarte greu. Am intrebat-o pe Jane Fonda pe scena daca nu vrea s-o ajut sa-l tin eu.
Ce ti-a mai spus dupa ceremonie?
— Mi-a spus ca vrea neaparat sa vada filmul si eu i-am promis sa-i trimit un DVD. Iar Stephan Frears, presedintele juriului, mi-a spus: "You know... I never got it" ("stii, eu nu l-am luat niciodata").
Ce inseamna acest premiu pentru cinematografia romaneasca?
— E o confirmare pentru ca ramai intr-un palmares la o editie jubiliara, dar e, in primul rand, o confirmare pentru o generatie care are ceva de zis si care a inteles ce inseamna cinema-ul.
In revista "Le Film Francais" afirmai zilele trecute ca nu se poate vorbi de o noua generatie in cinematografia romaneasca, ci de o ruptura cu trecutul. Acum, dupa ce Romania a luat patru premii, iti mai mentii afirmatia?
— Afirmatia preluata de revista este imprecisa. Ma refeream la faptul ca tipul nostru de cinema e cumva o reactie la stilul cinematografic incremenit al filmelor de pana la revolutie si imediat dupa.
Care e urmatorul premiu pe care ti-l doresti?
Nu stiu. Totdeauna mi-am imaginat ca asta e cel mai mare premiu pe care-l pot lua.
Nu-ti doresti un Oscar? Crezi ca filmul tau va reprezenta Romania la Oscaruri?
— Eu asa sper, o sa facem tot ce tine de noi, dar pentru mine Palme d'Or e mai important decat Oscarul.
Care a fost cel mai frumos compliment pe care l-ai primit?
— Un membru al juriului cu care am vorbit dupa Gala, la receptie, mi-a spus ca filmul meu este cinema in stare pura si ca nu i-a fost greu juriului sa aleaga Palme d'Or-ul pentru ca a decis sa judece cel mai bun cinema si sa premieze filmele, nu numele.
de Iulia Blaga, corespondenta de la Cannes
