Care sint cu adevarat cele mai mari baze de date din lume e fara indoiala greu de stabilit. Pentru ca exista arhive despre care nu stim cu exactitate ce dimensiuni au.

De exemplu, topul realizat de BizNiche si preluat de saptaminalul de business „HVG“ nu cuprinde baze de date din tari precum Rusia, Japonia sau China, desi baza de date a serviciilor secrete ruse contine probabil aceleasi informatii ca si arhiva CIA.

Dar nici companiile nationale de telefonie mobila din China sau megacalculatoarele institutelor nipone de monitorizare a cutremurelor sau a vremii nu sint mai sarace in informatii decit corespondentele lor din Statele Unite sau Europa.

Un astfel de top e greu de alcatuit, in primul rind, pentru ca e dificil de definit criteriul, conceptul de „cel mai mare“. Ce e mai important, numarul fisierelor sau marimea totala a lor? Desigur, in cazul in care vorbim de fisiere electronice.

Si cum poate fi stabilita marimea reala a unei arhive cu documente din hirtie? Pe baza numarului de documente si a cartilor pe care le contine, a cantitatii informatiilor utilizabile sau a numarului de caractere din documentele arhivate? E greu de spus, dar probabil, sustin cei de la „HVG“, nici nu e foarte important sa gasim un raspuns la aceasta intrebare.

Important este ca, pe linga bazele de date incluse in topul realizat de BizNiche, exista si alte arhive a caror marime este practic imposibil de evaluat, Internetul fiind, de departe, cea mai mare dintre ele.

de: Marius Cosmeanu

integral in Cotidianul