Romania Libera

"Patriarhul va fi pentru prima oara ales in mod democratic"

de Sabina Fati     Romania Libera
Sâmbătă, 11 august 2007, 0:00

Foto: Romania Libera

Nicolae Noica, 64 de ani, ministru al Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului in perioada guvernarii CDR (1996-2000), profesor la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti din 1972, fost membru PNTCD pana in 2005, cand s-a retras din politica, este membru al Adunarii Nationale Bisericesti.

Cum ati ajuns in Adunarea Nationala Bisericeasca?

— Anul acesta se implinesc zece ani de cand, ca ministru, am fost la Manastirea Rohia din Maramures, unde a stat ani de zile Nicolae Steinhard si unde m-am atasat de episcopul Iustin Sigheteanu, staretul manastirii, contribuind la sprijinirea realizarii unei serii de lucrari si unde am sprijinit o serie de lucrari.

Tot atunci am inceput sa sustin restaurarea picturii vechi de 500 de ani de la Manastirea Voronet, dar si de la alte lacase de cult. Acum zece ani, am inceput si discutiile privind construirea Catedralei Neamului cu fostul Patriarh Teoctist.

Toate acestea au facut probabil ca, in 2002, Episcopul Galaction al Alexandriei si Teleormanului sa ma invite in Adunarea Eparhiala a judetului si m-a propus, impreuna cu laicii si preotii, sa reprezint judetul in Adunarea Nationala Bisericeasca.

Pe Episcopul Galaction l-ati cunoscut din perioada in care erati ministru?

— Da, incepand cu 1997, cand eram ministru, am inceput sa-i cunosc pe inaltii prelati ai Bisericii Ortodoxe Romane, dar am continuat sa sprijin lucrarile BOR si dupa aceea.

De cate ori aveti voie sa fiti ales in Adunarea Nationala Bisericeasca?

— Numarul de mandate este nelimitat. In 2006 au avut loc alegeri pentru noua Adunare Nationala Bisericeasca si am fost trimis, tot din partea Episcopiei Alexandriei si Teleormanului, pentru inca un mandat 2006-2010. De data aceasta, la propunerea Adunarii si a Sinodului si in Consiliul National Bisericesc.

Adunarea Nationala este constituita din reprezentanti ai fiecarei episcopii, un preot si doi laici, plus membrii Sinodului si decanii facultatilor de teologie si reprezentantii seminariilor, si este intr-un fel precum Camera Deputatilor.

Camera are un birou care conduce intre sedinte lucrurile, iar Adunarea Nationala Bisericeasca, un Colegiu National. In acest caz Consiliul este alcatuit din patriarh, doi vicari, doi preoti si patru laici.

Care sunt criteriile dupa care cineva poate fi propus pentru Adunarea Nationala Bisericeasca?

— In general, propunerile vin de la eparhiile locale. Acestea urmaresc activitatea persoanelor interesate de biserica, dar si comportarea lor.

Este vorba, probabil, si relatiile personale care se stabilesc intre potentialul membru al Adunarii Nationale Bisericesti si reprezentantii de marca ai BOR.

— Este normal sa fie si niste relatii personale.

Exista si femei in adunarile eparhiale sau in Adunarea Nationala Bisericeasca?

— Nu.

Nu au voie?

— Nu stiu, dar este o chestiune care ar trebui analizata. Cred, la fel, ca ar trebui discutata si chestiunea staretelor, carora sa li se acorde si distinctia de arhimandrit, si nu numai cea de stavrofora, asa cum se face si la staretii calugari.

Deci nici laicele, nici calugaritele nu sunt invitate in adunarile elective ale BOR. E o forma de discriminare?

— E o problema care trebuie discutata.

Ce obligatii are un laic in Adunarea Nationala Bisericeasca?

— Sunt doua feluri de obligatii: pentru Adunare si pentru Consiliul National. Trebuie in primul rand sa existe o colaborare permanenta cu eparhia care te-a trimis si apoi e nevoie de o participare activa la rezolvarea problemelor care apar. In Adunarea Nationala Bisericeasca intalnirile sunt o data la sase luni, iar acolo trebuie sa spun punctul de vedere al eparhiei care m-a trimis.

Consiliul National are putere de decizie?

— Consiliul National face propuneri care merg mai departe spre Sinod. Organul care face propuneri de candidaturi in vederea alegerii unui episcop, mitropolit sau patriarh este Sinodul. Aceste propuneri sunt supuse votului democratic al Adunarii Nationale.

Cate tururi de scrutin se pot face?

— Ca la orice alegere, daca in primul tur nici un candidat nu strange 50 la suta plus unu din voturi, primii doi calificati participa la turul doi.

E adevarat ca in cazurile de egalitate se da cu banul?

— Nu. In plus, numarul participantilor la alegeri este impar, ceea ce exclude egalitatea.

Care este numarul total al Adunarii Nationale Bisericesti?

— 142 cu locurile vacante plus membrii arhiepiscopiei al carei mitropolit se alege.

De ce credeti ca Patriarhia intarzie sa dea publicitatii lista Adunarii Nationale Bisericesti?

— Adunarea actuala a fost aleasa la inceputul anului trecut, iar cand au avut loc alegerile usile Palatului Patriarhiei au fost deschise pentru presa, dar jurnalistii nu s-au aratat atunci interesati de eveniment.

Nu e o explicatie pentru lipsa de transparenta a Patriarhiei.

— Patriarhia va face publica lista, dar lucrurile trebuie putin lasate sa se aseze dupa moartea lui Teoctist. La 12 septembrie, jurnalistii vor putea participa, la ora 17, la alegerea noului Patriarh in Adunarea Nationala.

Cati politicieni ati identificat printre membrii Adunarii?

— Sunt fosti si actuali prefecti, oameni ca mine, retrasi din politica. Circa 12 pe care i-am identificat.

Pot influenta politicienii din aceasta Adunare alegerile?

— Nu, fiindca Sinodul este cel care face propunerile, iar apoi in Adunare voturile sunt secrete. In orice caz, fiecare dintre candidati isi va prezenta programul.

Exista deja in presa o campanie a principalilor candidati cu participarea directa sau indirecta a unor politicieni. Se pot influenta lucrurile in acest fel?

— Nu. Apropo de unele articole, jurnalistii trebuie sa stie ca un calugar nu are avere, fiindca toata averea lui se duce la manastire.

De ce e nevoie de laici la alegerea inaltilor prelati, care este plusvaloarea pe care o aduc ei?

— Biserica Ortodoxa este formata din credinciosi si e normal sa participe si credinciosul la alegerea episcopilor, mitropolitilor sau patriarhilor.

Da, dar laicul pare sa fie ales, la randul sau, de un inalt prelat. Nu e o forma de complicitate?

— Nu tocmai. si apoi, propunerea pe care o face inaltul prelat trebuie confirmata de adunarile eparhiale sau de cea nationala. Sa stiti ca Biserica s-a reformat poate intr-o masura mai mare decat restul societatii, de pilda, din cei 14.000 de preoti, aproape 10.000 sunt sub 50 de ani, deci in ultimii 18 ani s-au schimbat generatiile.

Unul dintre cotidianele centrale a vorbit recent despre "pericolul masoneriei" in contextul alegerii noului Patriarh. Exista un astfel de pericol?

— Asa cum se zice ca exista influenta politicului, asa se vorbeste si despre pericolul masonic. Dar eu nu cred ca masoneria ar putea balansa alegerea.

De ce BOR este atat de preocupata de masonerie? Chiar in statutul Bisericii Ortodoxe este descris pe larg pericolul masonic. Cunoasteti masoni care sunt in Adunarea Nationala Bisericeasca?

— Stiu si eu ce se vehiculeaza in presa?

Sunteti mason?

— Nu.

Pe ce criterii il veti alege pe viitorul Patriarh?

— Eu stiu ce-au facut pentru Biserica si Teofan, Mitropolitul Olteniei, si Daniel, Mitropolitul Moldovei, dar si altii care ar putea sa apara. Pentru mine conteaza eficienta si felul in care cineva a reusit sa faca lucruri concrete pentru Biserica. Conteaza foarte mult ce se intampla acum, fiindca Patriarhul va fi pentru prima oara ales in mod democratic. Pana acum patriarhii au fost numiti cu gir politic.

Deci Adunarile Nationale nu functionau nici inainte de 1989, nici inainte de razboi.

— Nu, iar influenta politica era foate mare. Inainte de 1990, patriarhii trebuiau sa primeasca acceptul dictatorului.

De ce credeti ca acum nu s-ar mai implica politicul?

— Lucrurile se asaza si la noi.

E posibil ca urmatorul Patriarh sa fie o persoana fara nici un fel de legaturi cu regimul Ceausescu. Principalilor candidati li se reproseaza ca intr-o perioada politica destul de complicata au fost trimisi la studii in strainatate si exista o serie de suspiciuni.

— Si Constantin Noica a plecat in strainatate pe vremea lui Ceausescu si nu cred ca avea complicitati cu regimul. Nu pot aprecia aceste lucruri, dar e nevoie de dovezi si nu ar trebui sa mai existe suspiciuni.

De ce credeti ca Biserica a refuzat mereu confruntarea cu propriul trecut, temandu-se de dosarele Securitatii si de arhivele comunismului si incercand prin parghii politice sa blocheze deconspirarea clericilor?

— Eu am vazut, totusi, o anumita deschidere. Cred ca, pentru binele BOR, acest lucru va trebui la un moment dat clarificat, nu amanat si fluturat in anumite momente. Acest lucru tine de vointa CNSAS.
integral in Romania Libera

















42 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version