Patriarhul Romaniei Iustin Moisescu (1977-1986), predecesorul lui Teoctist, a fost informator al Securitatii, sustine istoricul Cristian Vasile, unul dintre autorii capitolului despre relatia dintre Biserica si regimul comunist din Raportul Tismaneanu.

Acesta a declarat, in exclusivitate pentru Cotidianul, ca Iustin a colaborat cu fosta politie politica inainte de a ajunge in scaunul de mitropolit al Ardealului, din care avea sa fie promovat mitropolit al Moldovei, iar ulterior, in 1977, sa devina Patriarh.

Potrivit lui Cristian Vasile, Patriarhul avea un dosar de retea. „Ni s-a dat un dosar foarte subtire, nu am intrat in detalii. Dosarul l-am vazut la SRI, l-am putut citi, dar nu am avut voie sa facem insemnari sau copii dupa el.

L-am vazut in mare graba, la sfirsitul documentarii. Din cite imi amintesc erau putine note informative in el”, ne-a declarat Vasile.

De altfel, raportul Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste, dat publicitatii la sfirsitul anului trecut, ofera detalii despre apropierea dintre viitorul Patriarh si nou instalatul regim comunist.

Iustin Moisescu, profesor de religie la Institutul Teologic Universitar din 1948, a fost unul dintre „tehnocratii” alesi de Ministerul Cultelor comunist pentru a controla si a subordona cultele religioase.

„In general sint preferati printre asociatii ministerului nu atit fideli ai regimului, intr-un fel sau altul, cit persoane care, prin trecutul lor, puteau fi santajate”, se arata in raport. Printre acestia, Iustin Moisescu, implicat in trecut, potrivit aceluiasi document, in Miscarea Legionara.

De altfel, Iustin a avut o ascensiune de-a dreptul spectaculoasa in rindurile clerului ortodox. De la catedra institutului este ales, in 1956, direct arhiepiscop al Sibiului si mitropolit al Ardealului, pentru ca, nici un an mai tirziu, sa fie instalat in scaunul de arhiepiscop al Iasilor si mitropolit al Moldovei.

Momentul este pomenit si de actualul mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu, intr-un recent interviu acordat ,“Evenimentului zilei“. „In veacul anterior, dar nu e mult de atunci, prin anii ‘70, a fost ales mitropolit la Sibiu profesorul de teologie Iustin Moisescu.

Nu era nici preot si a fost ales mitropolit. Ulterior a ajuns mitropolit la Iasi si apoi Patriarh. Dar initial era necleric, nehirotonit.” O ascensiune deloc inexplicabila, data fiind apropierea sa de regimul comunist, crede istoricul Cristian Vasile.

Idee enuntata clar si in raport: „Atit Iustin Moisescu, cit si Teoctist Arapasu, succesorii Patriarhului Iustinian, desi faceau parte din tabere ecleziale rivale, au ajuns in fruntea BOR datorita loialitatii dovedite fata de conducerea Partidului Comunist, primul avind si o proasta reputatie de politruc”.

Un alt episod in care viitorul Patriarh Iustin Moisescu, pe atunci mitropolit, este mentionat in Raportul Comisiei prezidentiale este cel al detentiei episcopilor greco-catolici in manastirile ortodoxe in perioadele 1948-1950 si 1955-1970 si a incercarilor regimului comunist de a-i convinge pe acestia sa treaca la ortodoxie.

In acest context, documentul invoca memoriile episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, care consemna „cu o profunda tristete purtarea cinica si lipsita de pocainta a unor prelati ortodocsi, precum patriarhul Iustinian Marina, mitropolitii Nicolae Balan si Iustin Moisescu, episcopii Nicolae Colan si Teoctist Arapasu”.

Ultimului, Hossu avea sa-i spuna clar: „Credinta noastra este viata noastra. Atunci cind ni se va lua viata, vom fi dezlegati de credinta noastra”, aminteste raportul. Iuliu Hossu avea sa moara greco-catolic, in mai 1970, dupa ce isi petrecuse ultimii ani din viata in domiciliu fortat.

Integral in Cotidianul