Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a scris un articol intitulat “Intimidarea Rusiei: inapoi in viitor?”.

Articolul, plasat pe situl oficial al Ministerului de Externe si publicat de revista Rusia in politica globala, prezinta idei esentiale despre politica externa a Rusiei, relatiile Rusiei cu SUA, amplasarea scutului american anti-racheta pe teritoriul Europei de est, precum si statutul de membru al NATO ca “bilet de intrare” in clubul statelor democratice.

Este articolul care urma sa apara in Foreign Affairs, dar revista a formulat o serie de pretentii pe care autorul le-a considerat inacceptabile.

Seful diplomatiei de la Moscova afirma, printre altele, ca Rusia vede rolul sau in domeniul energeticii mondiale ca mijloc de asigurare a independentei sale pe arena mondiala.

“Rusia nu a incalcat nici una din obligatiunile asumate fata de tarile-importatoare, nici un contract de furnizare a hidrocarburilor”, scrie Lavrov.

Si se pare, adauga el, ca “tocmai libertatea de actiue si libertatea de expresie, obtinute de noi in afacerile externe si pe care le folosim in cadrul dreptului international, au devenit principalele puncte de acuzare din partea celor care nu sunt multumiti de intarirea Rusiei”.

In opinia lui Lavrov, tendinta de “intimidare a Rusiei” te duce cu gandul la modelele politice din epoca “razboiului rece”. Intre timp, afirma el, Rusia s-a concentrat asupra dezvoltarii interne si a renuntat de mult la ambitii si la “idei marete”.

Problema se ascunde in ciocnirea dintre tendintele de politica externa ale Washingtonului si Moscovei. Lavrov este de parere ca Europa inca nu a reusit sa treaca peste mostenirea razboiului rece.

Refacerea coridorului „sanitar” la vest de Rusia, favoritismul, stimularea cresterii sentimentelor nationaliste pot oare insemna ca vechiul imperativ - a asigura prezenta SUA in Europa, a tine Rusia departe de Europa si a nu permite Germaniei sa se afirme - si-au pastrat aceeasi valoare?

In acelasi timp, extinderea NATO cu incalcarea asigurarilor anterioare, planurile unilaterale de amplasare a bazelor americane de aparare aeriana in Europa, redistribuirea cotelor de armament dupa tratatul CFE ridica intrebarea daca nu a venit momentul unei treceri in revista a situatiei create si elaborarii unui nou sistem de control asupra armamentului si masurilor de sporire a increderii?

Sper, scrie Lavrov in incheiere, ca “nu ne-am piedut capacitatea de a ului lumea. De ce nu am incerca sa facem asta impreuna, Washington si Moscova”?