Criza pietelor financiare: Rusia a pierdut 35 miliarde dolari

Sâmbătă, 18 august 2007, 0:00

Miscarile burselor internationale se simt si la Moscova / AP PHOTO

Companiile rusesti au pierdut aproximativ 35 miliarde de dolari in urma crizei de pe pietele financiare internationale, potrivit expertilor citati de presa rusa. Tendinta de scadere s-au putea prelungi pana la toamna, preia publicatia Vzgliad avertismentul analistilor.

La randul lui, cotidianul Vedomosti noteaza ca, la exact noua ani de la „capitularea Rusiei in fata crizei mondiale financiare, bursele din intreaga lume traverseaza o noua perioada de degringolada, la fel ca in 1997-1998”.

Specialistii sunt de parere ca, in cazul Rusiei, pericolul va veni din alta parte: Rusia a reusit sa se integraze in economia mondiala si a pierdut imunitatea fata de criza globala.

Economia rusa, arata economistul sef al grupului de consultanta Troika dialog, Evgheni Gavrilenko, difera radical de cea de acum noua ani: bancile nu crediteaza statul, bugetul federal are surplus, nu este deficitar, nu exista restante la plati, imprumuturile peste hotare sunt contractate de banci si companii, iar statul, care cu 9-10 ani in urma lua credite din strainatate, acum da el bani altora, investind in fondul de stabilizare si in rezervele de valuta-aur.

Nu exista indoieli, scria, intr-o analiza pe aceasta tema, strategul bancii de investitii Renessance Kapital, Roland Nash, ca macroeconomia Rusiei este bine pregatita pentru o furtuna financiara. Totusi, va avea de tras, va trebui sa supravietuiasca, este convins expertul. „Din pacate, in actualul mediu de piata, indicii fundamentali nu mai inseamna nimic”. Rusia, avertiza Nash, „va simti ce inseamna reversul globalizarii”.

Scenariul cel mai rau pentru Rusia

Criza care afecteaza acum piata financiara a lumii s-ar putea repercuta asupra Rusiei dupa urmatorul scenariu, scrie Vedomosti, citandu-l pe analistul sef al Bancii Moscova, Kirill Tremasov.

„In cazul in care criza ipotecara din SUA se va revarsa asupra pietei muncii, influentand puterea de consum, cererea americanilor pentru marfuri chinezesti se va diminua simtitor. Or, 20 la suta din exporturile Chinei sunt destinate SUA.

Orice modificare a acestei situatii va antrena o incetinire a ritmului de crestere a economiei chineze si o reducere a cererii Beijingului la petrol, care va incepe sa se ieftineasca.
Daca pretul la titei va cobora pana la 35-40 dolari barilul, bugetul rus va deveni deficitar (daca nu se va scoate lacatul de la fondul de stabilzare), se va diminua viteza de majorare a veniturilor populatiei, fapt ce va influenta suflul sectorului bancar”, spune Tremasov.

Alt pericol il constituie amprenta pe care actuala criza ar putea-o lasa asupra economiei si pietelor financiare din tarile Asiei de sud-est, atrage, la randul lui, atentia economistul HSBC Bank, Frederick Newman. Daca din punct de vedere comercial dependenta economiilor asiatice fata de SUA a scazut in ultimii ani, cea financiara a crescut.