Claudiu a facut o foarte buna retrospetiva a ceea ce a insemnat statul actionar in perioada 1989 - 2007 si ce solutii sunt pentru viitor. Retrospectiva si solutiile nu sunt exhaustive, ce ar mai fi de adaugat?
1. Romania a ratat complet momentul 1989. A fost o sansa uriasa de a avea un moment zero (politic, economic si social). Cred ca inca platim pentru lipsa deciziilor politice (ne)adoptate atunci.
2. Privatizarile facute dupa 1989 au suferit de o lacuna majora, care a indus in sistem o uriasa doza de imoralitate. E vorba de lipsa de protectie a actionarilor minoritari sau, intr-un cadru mai larg, de lipsa corporate guvernance.
E valabil atat pentru privatizarile facute cu investitor strategic (daca va amintiti a existat chiar un proces celebru la vremea lui intre Broadhurst si Renault la Automobile Dacia), cat si la cele prin MEBO.
3. Cred ca modul cel mai transparent ar fi fost ca privatizarea sa aiba o etapa obligatorie de cotare la bursa (pe Rasdaq), indiferent de metoda de privatizare aleasa. Ulterior actionariatul urma sa decida daca doreste sau nu ca societatea sa ramana cotata la bursa. Daca nu, ar fi trebuit ca retragerea sa se faca dupa toate regulile prin care o societate deschisa devine o societate inchisa.
In sfarsit, pentru o perioada limitata, ar fi trebuit ca toate aceste operatiuni de listare / delistare sa nu atraga costuri suplimentare pentru societatea in cauza. Statul si-ar fi permis sa finanteze de la buget functionarea bursei, pe o perioada limitata.
4. Punctele 1, 2, 3 sunt deja istorie si nu se mai poate face aproape nimic. Raman totusi destule societati care mai au statul in actionariat. Cred ca toate acestea ar trebui listate, pentru a face vanzarea transparenta (poate cu exceptia celor la care participarea statului este sub un procent de 5% sa spunem, pentru cre e posibil sa nu se justifice costurile listarii).
5. Justificarea initiala a existentei firmelor de stat a fost monopolul. A fost ceva specific societatii industriale. Noile tehnologii au reusit insa sa aduca concurenta in domenii unde exista monopol natural (cel mai bun exemplu este cel al telefoniei fixe, pentru ca telefonia fixa a fost inglobata in domeniul comunicatiilor, unde monopolul natural a disparut). Nici prezenta statului in actionariat cred ca nu se mai justifica.
