Economistul-sef al companiei Carbon Trust si directorul Climate Strategies, Michael Grubb, a calculat ca aceasta practica aduce anual industriei energetice profituri neasteptate, de aproape 20 de miliarde de euro. „Sint bani obtinuti fara efort“, a declarat Grubb pentru Reuters.
„Ne asteptam ca o companie sa se comporte astfel, dar politic si moral va fi greu sa justifice dobindirea unor cistiguri atit de mari dintr-o schema al carei scop este sa reduca emisiile, in contextul in care clientii sustin facturile.“
In prima faza a schemei de tranzactionare a emisiilor din spatiul Uniunii Europene, care a inceput in 2007, industriilor poluante, printre care si cea de generare a energiei electrice, le-au fost date gratis cote pentru emiterea de dioxid de carbon si li s-a permis sa vinda orice exces companiilor care si-au depasit plafoanele.
In faza a doua, fixata pentru perioada 2008-2012, plafoanele pentru emisii au fost reduse, iar un procent mic va fi scos la licitatie, desi majoritatea acestora vor fi gestionate gratis in continuare.
„Companiile energetice au ajuns pina aici deoarece scumpirile sint deghizate in cresterea pretului gazelor naturale“, a spus Matt Lockwood, un analist din cadrul Institutului de cercetare a politicilor publice din Marea Britanie.
Pina si energia nucleara si cea eoliana, care genereaza electricitate prin folosirea unui continut scazut de carbon, se vind la preturi care reflecta si inflatia asociata carbonului, a spus seful departamentului pentru fabrici europene de la J.P. Morgan, Chris Rogers.
Carbonul reprezinta aproape 12% din preturile electricitatii de pe piata interna in Germania si 6% in Marea Britanie, potrivit datelor agentiei europene de statistica Eurostat.
