Analiza sectorului farmaceutic romanesc, realizata de experti ai Bancii Mondiale, a scos la iveala coruptia extinsa din acest domeniu. Raportul reuseste sa arate de ce, in conditiile cresterii fondurilor pentru medicamente, tot mai mai putini bolnavi au acces la tratamente compensate si gratuite.
Documentul nu a fost dat publicitatii, desi acesta semnaleaza lucruri extrem de grave in sistem. O analiza facuta de experti ai Bancii Mondiale, in colaborare cu specialisti din sistemul medical romanesc si din Organizatia Mondiala a Sanatatii, dezvaluie „caracatita“ din sectorul farmaceutic romanesc.
Una dintre observatiile raportului a fost aceea ca piata medicamentelor este in crestere datorita introducerii tratamentelor de ultima generatie, extrem de scumpe, de care beneficiaza un numar mic de pacienti. Unele dintre aceste medicamente au intrat in topul primelor 20 din cele mai bine vandute in tara noastra.
Un aspect grav semnalat este absenta unui control eficient al medicamentelor in circulatie, precum luarea de mostre in mod regulat de la distribuitori sau de pe rafturile farmaciilor si teste de laborator. Aceasta deficienta incurajeaza vanzarea de medicamente expirate, dar si contrafacute.
„Comparand vanzarile totale cu bugetul medicamentelor CNAS, inclusiv medicamentele pentru spital, se confirma ca aproximativ 80% din suma cheltuita pentru medicamentele cu reteta este acoperita de CNAS, 20% vine din coplati si plata directa odata ce plafonul lunar s-a epuizat.
Un posibil motiv pentru estimarile diferite este acela ca pot exista unele scurgeri din bugetul CNAS pentru medicamente din cauza unor practici frauduloase: doctorii pot scrie relativ usor retete care nu sunt niciodata eliberate - farmacistii impart venitul din compensarea CNAS pentru aceste retete cu doctorii.
Uneori exista «intelegeri» intre pacienti si farmacisti si pacientii nu pretind medicamentele de pe reteta, dar cer in loc alte produse sau cosmetice.
Factori din interior estimeaza ca aceste forme de frauda ar putea fi raspunzatoare pentru pana la 10% din cheltuielile totale ale CNAS pentru medicamente in ambulatoriu (care ar fi in valoare de 200 milioane RON sau 70 milioane euro)“, se arata in raportul Bancii Mondiale.
Coruptie extinsa
Autorii documentului atrag atentia asupra persoanelor sau comisiilor care iau decizii privind inregistrarea, autorizarea, stabilirea pretului, achizitia si includerea de medicamente pe listele de compensare. Acestia pot fi si sunt foarte usor corupti. „Mita poate avea multe forme si modalitati.
Astfel, se practica plata in numerar sau bonuri pentru cadouri, utilizarea gratuita a masinilor sau apartamentelor companiei, calitatea de membru in cluburi exclusiviste, excursii gratuite, plata serviciilor casnice sau a lucrarilor de amenajare a casei, taxele scolare pentru copii, locuri de munca pentru rude sau contracte de consultanta care includ uneori servicii de achizitie in lant pentru a
ascunde urmele finantarii. Salariile mici din sectorul public cresc vulnerabilitatea desi nu exista date care sa arate ca marirea salariilor ar avea efect asupra coruptiei. Luarea de mita ii face pe oficiali sau experti vulnerabili in fata santajului, creand un cerc vicios.
Functionarii publici cinstiti care sunt martorii actelor de coruptie devin frustrati si pleaca - sau devin cinici si se alatura categoriei coruptilor“, se precizeaza in raportul citat. In document se mai semnaleaza bonsurile oferite de distribuitori farmacistilor, fapt care genereaza recomandarea anumitor medicamente pacientilor.
Totodata, expertii arata ca distribuitorii pot livra anumite produse scumpe direct doctorului, care le poate da pacientului si trimite reteta direct la farmacist, care taxeaza fondul de asigurari.
O forma raspandita de inselaciune in sistemele cu un control insuficient al medicilor prescriptori este emiterea de retete false care nu sunt eliberate, dar activeaza plata de la asigurari care se imparte intre farmacist si doctor, se mai precizeaza in analiza sectorului farmaceutic.
