Aberatii din noul Cod de Procedura Penala, votat si trimis la promulgare

Joi, 25 octombrie 2007, 0:00

Documente: Proiectul de lege cu modificari (25.10.2007) PDF

Modificarile la Codul Penal si la Codul de Procedura Penala anunta vremuri grele pentru jurnalisti si aduc vesti bune pentru infractori. Infractorii vor afla din timp ca procurorii vor sa le intercepteze telefoanele sau ca le va fi perchezitionata casa. Modificarile la CP si CPP, care contin zeci de aberatii, au fost introduse de parlamentarii din Comisia Juridica.

Deputatii au profitat de o ordonanta de urgenta emisa in 2006 pe vremea cand ministru Justitiei era Monica Macovei. Respinsa inital de Senat, deputatii au modificat-o substantial in Comisia Juridica si au votat-o marti in plen, mutiland practic cele doua coduri.

Acum, modificarile au fost trimise spre promulgare la Presedintie, care are posibilitatea sa intoarca proiectul de lege in Camera Deputatilor. Un caz Remes, de exemplu, nu va mai fi posibil pentru ca jurnalistii risca sapte ani de inchisoare daca difuzeaza inregistrari video dintr-un dosar.

Mark Gray, purtator de cuvant al Comisiei Europene, a declarat pentru HotNews.ro ca Bruxelles-ul nu a fost inca informat despre modificarile la CP si CCP. "Nu vreau sa comentez, dar Comisia a fost destul de clara cand a discutat cu Guvernul roman despre modificarile legislative", a spus Gray.

CT Popescu, presedintele Clubului Roman de Presa: „O capodopera de confuzie”

Cristian Tudor Popescu, presedintele Clubului Roman de Presa, a declarat pentru HotNews.ro ca „Acest alineat 2 al articolului 195 este, in noua lui formulare, o capodopera de confuzie a domnilor legiuitori. Este vorba de trei verbe: a divulga, a intercepta si a inregistra, care toate pot fi legate ca semnificatie de expresia fara drept.

Deci ce este fara drept? Divulgarea continutului unei inregistrari, interceptarea unei convorbiri sau sau inregistrarea unor imagini? Nu se intelege care este responsabilitatea exacta a persoanei si pune pe ganduri introducerea fragmentului „sau inregistrate audio or video”.

Cat priveste pedepsele inasprite pentru magistratii sau alte persoane cu responsabilitati, care divulga continutul unor documente din justitie, cred ca ele nu constituie un atentat la libera exprimare. In schimb, alineatul 2 sus mentionat poate sa duca la orice consecinte in activitatea jurnalistilor.”

Legea votata de deputati nu a ajuns inca la Presedintie pentru promulgare

Legea nu a ajuns inca la promulgare la Presedintie. Din momentul in care va ajunge, presedintele o poate retrimite o singura data in Parlament, dar o poate supune si dezbaterii Curtii Constitutionale.

Iata cateva exemple de modificari:

• Atac fara precedent la jurnalisti. Oricine intra in posesia unor imagini, un jurnalist de pilda, si le difuzeaza, chiar daca informatiile sunt de interes public, risca 5 ani de inchisoare iar daca se afla in exercitiul functiei, adica lucreaza la TV, incaseaza 7 ani.

Pericolul consta in faptul ca sunt utilizate formulari largi de genul „se sanctioneaza divulgarea”, fara sa se precizeze cine sunt vizati: doar oamenii din interioriul sistemului juridic sau oricare alta persoana. Iata ce prevede alineatul 2 art. 195 din Codul Penal, asa cum a fost modificat in Comisia Juridica din Camera Deputatilor.

„..se sanctioneaza sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului acesteia, chiar atunci cand a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, sau inregistrate audio ori video, fara drept (...)
Daca faptele prevazute la alineatele 1 si 2 au fost savarsite de catre o persoana in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu depasirea limitelor acestora, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi”. Autorii modificarii: deputatii Eugen Nicolicea - PSD si Ioan Timis - PNL.

• Interceptari telefonice cu infractorul pus in garda. De exemplu, potentialii infractori isi pot aranja linistiti afacerile necurate la telefon deoarece interceptarea convorbirilor va fi posibila abia dupa declansarea urmaririi penale. Or, urmariea penala trebuie comunicata de indata.

Altfel spus, potentialii infractori vor fi mai intai pusi in garda ca procurorii sunt pe urmele lor si abia apoi li se pot intercepta telefoanele.

Iata ce prevede alineatul 9 al articolului 911 din Codul de Procedura Penala:

„Autorizarea interceptarii si a inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor se face prin incheiere motivata, care va cuprinde: indiciile concrete si faptele care justifica masura; motivele pentru care stabilirea situatiei de fapt sau identificarea ori localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace si cercetarea ar fi mult intarziata;
persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea si inregistrarea.”

Dupa alineatul 9 al articolului 911, se introduc trei alineate noi, alineatele 10-12, cu urmatorul cuprins:

„ Cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, prevazuta la alineatul 1, trebuie sa fie insotita, in mod obligatoriu, de o copie dupa rezolutia de incepere a urmaririi penale dispusa in conformitate cu prevederile art. 228. Autorizatia de interceptare data cu incalcarea prevederilor prezentului articol este nula.
Interceptarile si inregistrarile efectuate in baza unei autorizatii nule nu pot fi luate in considerare in cursul procesului penal.” Autorul amendamentului, neprecizat (Comisia Juridica).

• Anchetele procurorilor, la mana avocatilor. O alta prevedere favorabila infractorilor prevede ca avocatii pot intrerupe in orice moment cursul anchetei pe motiv ca procedura a fost incalcata. Asta inseamna ca anchetele vor fi intrerupte de mici procese iar procurorii vor sta cu bratele incrucisate asteptand verdictul instantei.

Si tot in CPP, dupa alienatul 2 al articolului 64 se introduce un alineat nou, alineatul 3, cu urmatorul cuprins:
„Constatarea incalcarii legii, inclusiv a prezentului cod in obtinerea mijloacelor de proba, precum si nulitatea acestora, se face prin rezolutie de catre procuror sau prin incheiere motivata de catre instanta, la cererea partilor sau din oficiu.” Autor: Comisia Juridica

• Prechezitii cu voie de la anchetat. Cu noul Cod de procedura perchezitiile vor fi anuntate dinainte. Nastase ar avea suficient timp sa-si demonteze toate termopanele din Zambaccian, deoarece noile reguli prevad ca procurorii trebuie sa-l anunte mai intai pe cel are urmeaza sa fie perchezitionat, sa-i explice frumos ce cauta.

Daca cel anchetat refuza sa i se umble prin casa, abia atunci procurorii pot cere mandat de perchezitie de la judecator.

Dupa alineatul 3 al articolului 100 se introduc doua alineate noi, alineatele 31 si 32, cu urmatorul cuprins:

„Cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala trebuie sa fie insotita de : a) o copie dupa rezolutia de incepere a urmaririi penale dispusa in conformitate cu prevederile art. 228.

b) copie dupa procesul-verbal in care s-a consemnat refuzul predarii vreunui obiect sau inscris dintre cele aratate in art. 98, sau tagaduirea existentei sau detinerii acestuia .” Autor : Comisia juridica.

• Pedepse mari doar pentru pagube de peste 10 milioane de euro! Si acum, inca o veste buna pentru mafia „gulerelor albe”.

Potrivit unei modificari la Codul Penal, prejudiciul cu consecinte deosebit de grave a saltat pragul de la aproximativ 60 de mii de euro la 10 milioane de euro! De exemplu, cazul Copos, in care prejudiciul calculat de procurori este de 1 milion de euro, nu se incadreaza la fapte cu consecinte deosebit de grave, ci intra in categoria furturilor de gaini.

Iata ce spune articolul 146, in varianta modificata de Comisia Juridica:

“Prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 30.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.” Autor Comisia Juridica.

Citeste alte aberatii introduse in Codul de Procedura Penala:

• Au omorat flagrantul. A fost eliminata posibilitatea interceptarilor in regim de urgenta, pe durata de 24 de ore. De exemplu, in fata traficantilor de droguri sau de armament, procurorii vor ramane cu buza umflata.

Pare sa fie o modificare cu dedicatie pentru orice dosar cu greutate in care procurorii trebuie sa se miste foarte repede si au nevoie de interceptari. In toate tarile europene, procurorul poate dispune interceptarea telefoanelor pentru o scurta perioada inainte de a cere mandatul de la judecator. Acest interval scurt poate merge de la 48 de ore la cinci zile.
Cititi cu atentie alineatul 2 din art 91 al Codului de Procedura Penala de mai jos. Cititi-l pentru ca n-o sa-l mai vedeti. Deputatii PSD l-au scos complet din Cod.

„In caz de urgenta, cand intarzierea obtinerii autorizarii prevazute in art. 911 alin. 1, 2 si 8 ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala, procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanta motivata, inscrisa in registrul special prevazut in art. 228 alin.

11, interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, pe o durata de cel mult 48 de ore.”

• Retinerea pe 24 de ore, luata de la procuror. Raiul infractorilor! Procurorii nu vor mai putea retine suspecti, ca in recentul caz Muresan, nici macar pentru 24 de ore. De acum incolo, orice masura privativa de libertate va putea fi dispusa doar de un judecator.

Aceasta modificare la articolul136 din Codul de Procedura Penala a fost adoptata la propunderea deputatului PSD Florin Iordache.

„Masurile prevazute in alin. 1 lit. b) si c) se pot lua de judecator, in cursul urmaririi penale, si de instanta de judecata, in cursul judecatii.”

• Expertiza ingroapa ancheta. Deputatii au introdus posibilitatea ca si partile sa poata solicita expertiza intr-un dosar, nu doar procurorii sau judecatorii. Altfel spus, procurorii pot sa prinda soferi beti sau hoti in flagrant. Acestia din urma vor putea sa ceara expertiza care sa dovedeasca consumul de alcool sau expertiza criminalistica a urmelor.

Intr-un dosar cu infractiuni economice cu mai multi inculpati, daca vor solicita toti expertiza, procesul s-ar lungi ani de zile. Este o noua posibilitate legala de taraganare a anchetelor sau a proceselor. Deputatii au introdus un nou alineat in articolului 117, cu urmatorul cuprins:

„Efectuarea expertizei este obligatorie si in cazul in care a fost solicitata de catre parti, cu scopul de a se stabili daca mijloacele de proba au fost obtinute in mod legal.”