Infrangerea candidatei democrate Hillary Clinton in fata populistului Donald Trump este cu atat mai amara pentru sustinatorii ei cu cat ea a castigat ca numar de voturi, dar nu si la numarul electorilor, ceea ce a relansat dezbaterea asupra necesitatii unei reforme a sistemului electoral american, comenteaza agentia France Presse, citata de Agerpres.

HotNews.roFoto: Hotnews

Fostul secretar de stat a pierdut alegerile prezidentiale, ale caror rezultate sunt contabilizate stat cu stat, dar la nivel national Clinton a obtinut pana in prezent cu 400.000 de voturi mai mult decat adversarul sau, potrivit rezultatelor provizorii publicate de presa americana.

O picatura de apa la scara celor 130 de milioane de buletine de vot introduse in urne, dar care ii permite sa se mandreasca ca a fost preferata de mai multi alegatori. Circa 60,4 milioane de americani au ales-o, fata de 60 de milioane care l-au preferat pe Donald Trump.

Intr-un sufragiu direct, fosta Prima doamna ar fi fost aleasa deci la Casa Alba (48% fata de 47%).

Dar in SUA, numarul electorilor - atribuit in fiecare din cele 50 de state si al caror numar variaza in functie de populatie - determina victoria finala. Astfel, California, statul cel mai populat, asigura 55 de electori invingatorului.

In virtutea acestui fapt, Donald Trump a terminat cursa, castigand 290 de electori fata de Hillary Clinton, care obtinuse sufragiile a 228 de electori. Ar fi fost necesare 270 de mandate, adica majoritatea celor 538 puse in joc pentru a accede la Biroul Oval.

"Aceasta pune o problema: in ce masura sistemul nostru este democratic?", se intreaba Robert Schapiro, profesor de stiinte politice la Universitatea Columbia din New York. Daca regula "o persoana=un vot" este un pilon al democratiei, sufragiul indirect intr-un tur modifica datele, potrivit acestuia.

Acest sistem "slabeste principiul egalitatii politice", a declarat sambata la CNN si Douglas McAdam, profesor de sociologie la Universitatea Stanford.

"Intr-un sistem de electori, fiecare vot nu cantareste mai mult decat altele. Voturile in statele-cheie, care sunt sase si decid alegerile, conteaza clar mai mult decat voturile in statele favorabile democratilor sau republicanilor", explica sociologul.

Denuntand aceasta situatie, o petitie lansata pe site-ul Change.org - si semnata pana sambata de circa 3,5 milioane de persoane - cere Colegiului electorilor care se va reuni la 19 decembrie sa aleaga ca presedinte nu pe Trump, ci pe Clinton.

Din punct de vedere tehnic aceasta ar fi posibil, dar in realitate respectiva cerere are putine sanse de castig, pentru ca electorii sunt alesi cu grija de catre partidele carora le raman loiali. Votul lor este o simpla formalitate.

Electorii ar putea sa o aleaga pe Clinton cu riscul de a plati "o mica amenda", estimeaza initiatorii petitiei, care il considera pe Trump "inapt sa guverneze".

Donald Trump insusi a denuntat de mai mult ori in timpul campaniei un sistem "trucat" si a amenintat ca nu va recunoaste rezultatele alegerilor.

Dar dupa victorie, el nu a mai criticat scrutinul. Nici Hillary Clinton nu l-a contestat si si-a recunoscut infrangerea, in pofida criticilor exprimate de sustinatorii ei.

O revizuire a Colegiului Electoral ar impune modificarea Constitutiei, ceea ce ar constitui o sarcina delicata, potrivit lui Schapiro.

Sustinatorii electorilor afirma ca daca alegerea s-ar dovedi stransa in mai multe state, o noua numarare a voturilor ar deveni un cosmar.

George W.Bush s-a impus in anul 2000 in fata lui Al Gore fara sa castige majoritatea voturilor: 48,4% pentru democrat, 47,9% pentru ex-presedintele american si a doua numarare a voturilor in Florida durase mai multe zile.

Dar pentru McAdam, aceasta a doua numarare ar trebui sa fie posibila "tinand seama de tehnologiile actuale".

Fara a modifica Constitutia, statele ar putea adopta la nivelul lor legi pentru a-si atribui electorii candidatului care a obtinut cele mai multe sufragii la nivel national. Dar acest gen de initiativa nu a dus la niciun rezultat pana in prezent.