Primăria Capitalei a reziliat contractul pentru restaurearea și punerea în valoare a Palatului Voievodal ”Curtea Veche” din Centrul Istoric. Lucrările erau făcute de Compania Municipală Consolidări, au început în 2018 și aveau termen de finalizare aprilie 2021, dar au ajuns abia la 5%, șantierul fiind oprit din 2020. Proiectul de restaurare a stârnit și el mai multe controverse, dacă intervenția propusă este potrivită pentru monument.

Palatul Voievodal 5Foto: Hotnews

”În prezent, contractul de execuție a lucrărilor privind restaurarea și punerea în valoare a Palatului Voievodal Curtea Veche este reziliat. Până în acest moment, au fost realizate lucrări de cercetare arheologică, lucrări de punere în siguranță, lucrări de consolidare, lucrări de asigurare a utilităților, stadiul fizic fiind de aproximativ 5%”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Motivul rezilierii? Probleme cu constructorul, dar și faptul că descoperirile arheologice făcute necesită lucrări suplimentare.

”Lucrările au fost sistate din cauza degradărilor, a volumului mare de elemente care presupun descărcarea arheologică și a descoperirilor arheologice pentru care sunt necesare o serie de lucrări suplimentare neprevăzute în proiectul inițial. Aceste situații au necesitat reproiectarea și avizarea noului proiect de către Ministerul Culturii. Noua valoare pentru finalizarea lucrărilor va fi stabilită după revizuirea devizului general.

Șantierul de la Palatul Voievodal este abandonat

„Vestigiile descoperite vor fi conservate și puse în valoare pentru includerea în circuitul de vizitare”, se mai arată în răspuns.

Reprezentanții Primăriei Capitalei nu au dat un termen clar la care lucrările vor fi reluate, invocând că se va face o nouă licitație pentru constructor.

”După actualizarea devizului general, conform noilor reglementări legislative, se poate definitiva documentația de licitație, în vederea atribuirii unui nou contract de lucrări pentru restul de executat. Lucrările vor fi finalizate de firma declarată câștigătoare în urma unei proceduri de achiziție publică”, au răspuns reprezentanții instituției.

În iunie 2020, înainte de alegerile locale, Marius Coaje, consilierul fostului primar Gabriela Firea, declara că lucrările de restaurare și punere în valoare făcute de Primăria Capitalei la Palatul Voievodal ”Curtea Veche”, au ajuns la 25%. Acesta spunea că monumentul a fost curățat de lucrările făcute ilegal în perioada comunistă și după revoluție, s-a început descărcarea arheologică și s-au făcut zidurile de sprijin pentru pereții în pericol de prăbușire, dar din cauza descărcării arheologice nu se va putea asuma termenul inițial asumat în contract, respectiv aprilie 2021.

Arheologul Theodor Ignat, responsabil științific de șantier la Palatul Voievodal Curtea Veche, spunea încă de atunci că lucrările de restaurare și consolidare nu au ajuns la 25%: ”25% este rotund și optimist, dar neadevărat”, spunea acesta într-un punct de vedere transmis HotNews.ro.

Mai mult, Theodor Ignat spunea că arheologii nu pot fi făcuți responsabili de întârzierea lucrărilor deoarece în corpurile unde s-a terminat cercetarea arheologică, municipalitatea nu a început lucrările de consolidare, conservare și restaurare.

”În doi ani de cercetări arheologice la Curtea Veche au fost cercetate arheologic integral două din cele cinci corpuri stabilite prin proiect. Corpul 1 și Corpul 3. Nici până azi nu au început lucrările de consolidare, conservare și restaurare în aceste corpuri”, se arată în punctul de vedere transmis de Theodor Ignat către HotNews.ro, la vremea respectivă.

Acesta mai reclama faptul că a solicitat în repetate rânduri celor implicați în proiect să angajeze un restaurator expert în monumente istorice de perioadă medievală, iar în lipsa acestuia monumentul are de suferit.

Lucrările de consolidare erau executate de Compania Municipală de Consolidări și valoarea contractului era de peste 32 milioane de lei. Proiectant general era Polarh Design.

Vechiul proiect de restaurare

Despre Palatul Voievodal

Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche păstrează cele mai vechi mărturii istorice din București, care datează din secolul al XIII-lea, însă cel mai important aspect îl reprezintă continuitatea locuirii acestui spațiu timp de peste 500 de ani, foarte puține locuri din București având această valoare istorică, potrivit datelor transmise de municipalitate la începerea lucrărilor. Muzeul este organizat în incinta Curții Domnești, reședință a principilor Tării Românești începând din secolul al XIV-lea. Între anii 1459-1660, Bucureștiul a fost reședința domnitorilor Tării Românești, în paralel cu vechea capitală a Târgoviștei, iar după anul 1660 a rămas capitală unică.

Perioada de glorie a Curții Domnești a fost în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), când suprafața palatului și a grădinilor însuma 25.000 mp, într-un perimetru delimitat azi, la sud, de râul Dâmbovița, la vest de străzile Smârdan și Șelari, la nord de arteră comercială Lipscani, iar la est de bulevardul I.C. Brătianu. Muzeul a fost amenajat între anii 1969-1974 și păstrează în cea mai mare parte amprenta istorică a secolului al XVIII-lea precum și fragmente de ziduri din timpul domniei lui Vlad Țepeș (1456-1462), alături de fundațiile primei reședințe din secolul al XIV-lea.