Turnul bisericii din Saschiz, una dintre cele mai frumoase constructii medievale din Romania, va fi restaurat cu fonduri europene, valoarea proiectului fiind de 2,32 milioane lei. Contractul de finantare a fost semnat in luna mai, iar teremenul de finalizare a lucrarilor este sfarsitul anului 2019.

"Problema noastra cea mai mare este turnul, caruia, de anul asta i-a fost aprobat proiectul de restaurare. Restaurarea costa in jur de 300.000 euro si am obtinut fonduri europene. Nu crapaturile acelea din turn sunt problema, fiindca existau si acum 200 de ani, poate doar s-au largit putin, dar lemnaria este grav afectata, si mai ales lemnaria din acoperisul turnului. Este invelit varful cu tabla, din cauza vantului s-a dizlocat, acum curge apa inauntru, nu se poate restaura punctual, trebuie restaurat complet", povesteste Dorothea - Susana Batea-Ziegler, ghidul bisericii.

Proiectul este finanţat prin Prioritatea de Investiţii 5.1 a POR 2014-2020, având o valoare totală de 2,32 milioane lei, din care 2,16 milioane lei reprezintă finanţarea nerambursabilă solicitată, iar 25.064 lei reprezintă cofinanţarea asigurată de către beneficiarul proiectului, Parohia Evanghelică Saschiz.

In rest, biserica nu are probleme de structura, fiind nevoie de mici interventii la interior.

"Biserica ar mai avea probleme, dar minore, restaurarea picturilor, a geamurilor, a sculpturilor in piatra si orga. Restauratorii de orga au preluat ei sarcina sa adune banii ca sa ne restaureze orga, fiindca este valoroasa si foarte interesanta ca marime si constructie. Lor le place atat de mult incat au zis ca ei se ofera sa isi adune banii, cam 50.000 de euro ar costa", a declarat Dorothea - Susana Batea-Ziegler.

Constructia bisericii din Saschiz a inceput la finalul secolului XV, insa inainte in acel loc se afla o bazilica romanica, ce data din secolul XIII. Despre turn nu exista date exacte, cand a inceput construirea si cand s-a finalizat. Edificatorii cetatatii sunt sasii.

"Constructia bisericii a inceput in 1493 si cam dupa 30 de ani a fost terminata. S-au efectuat imbunatatiri pana la sfarsitul sec XIX. De la sfarsitul secolului XIX arata cum o puteti vedea acum. Turnul este la o distanta de 10 m de biserica, deoarece, initial, a fost doar un turn de aparare, fara ceas, fara clopote. Turnul a fost facut cam in acelasi timp cu biserica sau poate ceva dupa. Nu sunt date exacte. Intrarea in turn si biserica au fost legate initial printr-o pasarela, un gang de lemn, care acum nu mai exista, fiindca tot ansamblul era fortificat. Dupa constructia biserici s-a adaugat un zid de aparare cam de 8 m inaltime, iar in incinta lui se aflau toate constructiile necesare pentru un mers normal al treburilor zilnice. Primaria era in interior, scoala, casa zeciuielii (vechiul impozit pe care il primea biserica), depozite", povesteste Dorothea - Susana Batea-Ziegler.

Unul dintre misterele acestei cetatii este de ce se afla turnul atat de departe de biserica. Exista doar o explicatie populara.

"Legenda spune ca locuitorii din satul vecin erau foarte mandri de biserica lor, fiindca e o copie mai mica a bisericii noastre, dar nu aveau un turn asa de frumos. Atunci, intr-o noapte au venit sa ni-l fure. Au strans bine turnul cu sfori si l-au tras, dar facand scandal gastele au trezit saschizenii care au luat repede niste sfori groase l-au legat si ei bine, i-au gonit pe ceilalti si l-au tras inapoi. De atunci noi suntem numiti saschizeni, cei care au legat foarte tare turnul cu sfori", povesteste Dorothea - Susana Batea-Ziegler

Acum, biserica este in grija enoriasilor, circa 20 de sasi si 40 de alta nationalitate sau copii din casatoriile mixte.

Chiar daca biserica fortificata va fi restaurata, ramane un mare semn de intrebare ce se va intampla cu casele sasilor, o buna parte dintre ele, chiar vizavi de cetate, fiind in stare avansata de degradare. Situl este valoros in ansamblul sau, biserica si satul.

Dorothea - Susana Batea-Ziegler spune ca este foarte posibil ca mostenirea culturala a sasilor sa se piarda, daca nu se iau masuri urgente.

"Dupa ce au plecat sasii, multi au plecat inainte de '89, casele au fost luate de stat. Cei care au primit despagubire, nu se discuta, ceilalti puteau sa ceara proprietatile inapoi. Unii au facut-o, pe altii nu i-a mai interesat. Cele mai multe case au fost date, inainte de revolutie, romilor, unii au avut mai multa grija, altii mai putina. Daca isi recuperau sasii casa, ce faceau cu locatarii de acolo? Dupa revolutie multi au vandut, au luat plase enorme, cu bani falsi, au ajus sa fie cercetati in Germania. Altii au pastrat, dar acum cam toti le vand, cu mici exceptii. Au vrut, au incercat, si sunt legati de locurile acestea, dar nu isi mai pot permite. Copiii lor acolo au crescut, nu mai simt nimic fata de locurile astea si chiar daca simt, nu se pot imparti, tendinta este de a ramane acolo. Iar parintii sunt prea batrani sa se mai intoarca. Nu se mai pot descurca aici. Ei au pretentia sa traiasca ca in Germania, dar aici lipseste infrastructura. Nu avem canal, gaze.

In conditiile actuale, cel putin la Saschiz, mostenirea culturala a sasilor o sa dispara. Tot satul este sit UNESCO, sunt legi foarte stricte pentru restaurare, renovare, constructii. Zona de aici a fost tot timpul saraca, nu sunt bani pentru respectarea acestor reguli, care sunt de altfel foarte bune. Avem ghinionul sa stam la capatul judetului, unde nimeni nu mai investeste nimic. Solutia ar fi ca oamenii sa primeasca ajutor pentru restaurare si trebuie instruita populatia, cum sa faca, sa vina un arhitect, sa explice. Altfel, lumea face pe ascuns, chiar daca sunt amendati, nu au bani sa plateasca amenda, si case superbe sunt distruse", a explicat Dorothea - Susana Batea-Ziegler.