Consolidarea cladirilor incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public ar putea fi gratuita pentru proprietari, banii urmand sa vina dintr-un Fondul pentru Cladirile cu Risc Seismic Iminent ce ar urma sa fie constituit la nivelul Guvernului, potrivit unui proiect de lege initiat de deputatul PNL, Ovidiu Raetchi. In cazul in care proprietarii nu doresc consolidarea, primariile ar putea sa mearga pana la evacuarea acestora pe perioada lucrarilor si mutarea in imobile puse la dispozitie de administratiile locale.

Cladire cu bulina rosieFoto: Agerpres

"Gradul de expunere al Romaniei si mai cu seama al Bucurestiului, in cazul unui cutremur, este foarte mare - pagubele materiale ar fi de ordinul miliardelor de dolari, iar pierderile de vieti omenesti ar fi mai mari decat ne putem imagina. Cadrul legislativ actual nu permite, practic, punerea in siguranta a cladirilor care prezinta pericol public, pentru ca blocajele care apar pe teren nu sunt rezolvate de lege. Tocmai de aceea, propun ca lucrarile de consolidare a cladirilor incadrate in clasa I de risc seismic, care prezinta pericol public, sa fie urgentate prin crearea Fondului pentru Cladirile cu Risc Seismic Iminent la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale si a unui Program de Risc Seismic prin care sa fie simplificata procedura de punere in siguranta a imobillelor. Practic, prin acest fond ar urma sa fie asigurata finantarea integrala de catre stat a lucrarilor de consolidare, unul dintre motivele pentru care proprietarii refuza inceperea lucrarilor fiind faptul ca trebuie sa suporte cheltuielile. In aceeasi masura este nevoie de dispunerea unei masuri de evacuare in cazul persoanelor care blocheaza lucrarile, insa doar dupa ce li se asigura cazare temporara", a declarat Raetchi.

Acesta a precizat ca suma totala care ar trebui alocata lucrarilor de consolidare a cladirilor care prezinta risc seismic ar fi de circa 500 de milioane de lei in Bucuresti.

"Cred ca alocarea acestor fonduri se poate face usor, fara un efort bugetar major si dezechilibre la nivelul bugetului, cu atat mai mult cu cat este vorba de siguranta a sute de mii de oameni. In cazul unui cutremur, sumele care ar trebui cheltuite ar fi cu mult mai mari, tocmai de aceea se impune o interventie preventiva. Costurile ar ajunge la circa 500 de milioane de lei pentru consolidarea cladirilor din Bucuresti, o suma care pare modica daca ne gandim la descoperirile facute de Curtea de Conturi cu privire la fondul de urgenta a Guvernului, de exemplu. Sunt convins ca atat premierul Dacian Ciolos, cat si ministrul Dezvoltarii Regionale vor intelege necesitatea acestei legi si vor sustine alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat", a explicat Ratetchi.

Principalele prevederi ale proiectului de lege supus dezbaterii publice:

• Pe intreaga durata a procesului de intocmire a documentatiilor cadastrale, proprietarii si asociatiile de proprietari, persoane fizice sau juridice, vor beneficia de consiliere si asistenta din partea unor persoane din cadrul Primariei Capitalei care au competente in acest sens.

• Stabilirea formulei de calcul a cotelor parti indivize din proprietatea comuna, respectiv luarea in calcul a suprafetei utile totale aflate in proprietate, necesare calculului cotelor-parti, se va face ca urmare a masuratorilor cadastrale si inregistrate in cartea funciara, respectiv ultimele inscrisuri oficiale, si nu potrivit cotelor de proprietate stabilite in actele de proprietate.

• Proprietarii, persoane fizice si juridice, beneficiaza, prin exceptarea de la prevederile legale, de scutirea de taxa privind eliberarea autorizatiei de construire pentru executia lucrarilor de consolidare a constructiilor din proprietate, cu destinatie de locuinta sau cu alte destinatii, precum si de taxa privind timbrul arhitecturii.

• Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice va constitui, in vederea expertizarii, proiectarii si executiei lucrarilor pentru cladirile incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public, cu destinatia de locuinta, spatiu comercial sau orice alta destinatie, un fond de urgenta numit Fondul pentru Cladirile cu Risc Seismic Iminent, precum si o comisie numita Comisia Nationala de Evaluare si Implementare a Programului de Risc Seismic cu privire la lucrarile de expertiza, proiectare si consolidare, in vederea simplificarii actiunilor de punere in siguranta a fondului existent, care vor fi incluse intr-un plan de interventie numit Programul de Risc Seismic.

• Comisia Nationala de Evaluare si Implementare a Programului de Risc Seismic va fi alcatuita din experti evaluatori, proiectanti si constructori responsabili de proiectarea, pe baza expertizei tehnice, a planului de consolidare a cladirilor in cauza, precum si de realizarea planului de interventie, contractarea lucrarilor impreuna cu primariile municipiilor, judetelor si primaria municipiului Bucuresti.

• Fondul infiintat la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei publice va fi constituit ca un fond de urgenta pentru lucrarile necesare pentru punerea in siguranta a cladirilor prevazute la Art. 5, alin. 1, fara obligatia returnarii acestor fonduri de catre proprietarii spatiilor cu destinatie de locuinta, spatiu comercial sau orice alta destinatie, fond constituit prin exceptie de la prevederile Art. 6 si Art. 7.

• Decizia luata de autoritatile competente in urma expertizarii tehnice a cladirilor, justificata prin iminenta pericolului public privind interventia asupra locuintelor sau spatiilor cu alta destinatie din cladirile incadrate in clasa I de risc seismic, care constituie pericol public si care vor fi incluse in Programul de Risc Seismic, este obligatorie pentru proprietarii acestor imobile.

• In baza raportului de expertiza tehnica prin care cladirile sunt incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public, proprietarii persoane fizice sau juridice, care detin sau administreaza spatii cu destinatia de locuinta, spatii comerciale sau cu orice alta destinatie, sunt obligati sa prezinte, la cererea Comisiei de Evaluare, Aplicare si Implementare prevazute la Art. 5, alin (1), documentatiile cadastrale necesare inceperii lucrarilor de consolidare in termen de 3 luni de la notificare, in caz contrar primariile minicipiilor si oraselor, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti putand dispune evacuarea celor in cauza din imobilele care urmeaza sa fie supuse unor lucrari de interventie sau, dupa caz, reconstructive, pana la finalizarea lucrarilor necesare pentru punerea in siguranta a imobilelor.  

• Aplicarea deciziei de evacuare se va dispune doar dupa ce Consiliile minicipiilor, oraselor si comunelor vor asigura locuintele de necesitate pentru cazarea temporara a persoanelor si familiilor pe perioada executarii interventiilor care nu se pot efectua in constructii ocupate. Decizia de evacuare are caracter executoriu de la data ofertei unui spatiu de cazare temporara si va putea fi adusa la indeplinire pe calea executarii silite

• La data comunicarii Deciziei prevazute la alin. (3) inceteaza de drept si efectele actelor juridice incepute anterior aplicarii art. 5 alin. (1) privind realizarea de venituri din folosinta acestor imobile, imobilele care vor fi incluse in Programul de Risc Seismic si care beneficiaza de lucrari finantate de Fondul pentru Cladirile cu Risc Seismic Iminent neputand fi inchiriate sau destinate desfasurarii oricaror activitati ce presupun realizarea de venituri pana la finalizarea lucrarilor de interventie stipulate in Decizie.

Cate imobile cu risc seismic sunt in Bucuresti

In Bucuresti sunt 181 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic. "Dintre acestea, 85 de cladiri au peste 5 etaje (44,7%), 46 de cladiri au peste 8 etaje (24%), 59 de cladiri au sub 4 etaje (31,05). Majoritatea acestor cladiri sunt in sectoarele 1, 2 si 3. Majoritatea imobilelor sunt situate in Centrul orasului, pe strazile Franceza, Armeneasca, Lipscani, Baratiei, Gabroveni, Blanari, Calea Victoriei, b-dul Magheru", sustin reprezentantii municipalitatii.

In ultimii 10 ani, au fost consolidate doar 42 de cladiri din clasa I de risc seismic. "19 au fost consolidate in programul de consolidari a Primariei Capitalei si restul direct de catre proprietari", spun reprezentantii municipalitatii.

Principala problema in ceea ce priveste consolidarea este necesitatea acordului tuturor proprietarilor dintr-o cladire pentru demararea lucrarilor. Astfel ca, daca o singura persoana nu este de acord, consolidarea nu se poate face.

O alta problema este procedura greoaie de expertizare, de intocmire a documentatiei de consolidare, de licitare si apoi de executie a lucrarilor, de multe ori cu oamnii in cladire. Astfel ca, desi in bugetul national si in cele locale s-au alocat bani anual, acestia nu au putut fi folositi. O alta problema este ca lucrarile de consolidare se fac pe banii proprietarilor, iar multi nu doresc sa faca acest efort.

Potrivit prevederilor OG nr. 20/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, finantarea lucrarilor, in functie de spatiul pe care il detine, plus cota indiviza din partile comune, este platita de Guvern si Primarie, banii urmand sa fie recuperati de autoritati in 25 de ani, de la terminarea lucrarilor, in rate fixe fara dobanda. Pentru proprietarii, persoane fizice ai locuintelor, pot beneficia de scutire de plata ratelor pe perioada in care veniturile, pe membru de familie sunt sub salariul mediu net pe economie.