Traficul in Bucuresti este de cosmar, sistemul de management al traficului nu a functionat mai bine de jumatate de an, cele cateva proiecte de infrastructura au intarzieri majore, nu au inceput proiecte noi, nu avem piste pentru biciclete, trasportul in comun functioneaza din ce in ce mai prost, nu avem benzi unice pentru RATB, nu avem parcari. Uniunea Europeana a declansat procedura de infringement pentru poluare cu praf, iar bucurestenii pot ramane oricand fara apa calda si caldura, RADET fiind in colaps. Asta desi in 2015, circa 1,6 miliarde lei din bugetul municipalitatii (circa 4 miliarde) s-au dus pentru subventia celor doua regii. Bazat pe experienta altor orase europene, mult mai evoluate decat noi, in mod clar nu mai putem continua asa.
- 12 masuri pe care viitorii primari ai Capitalei trebuie sa le adopte pentru a imbunatati viata in Bucuresti si a scapa orasul de traficul infernal
1. Investitii masive in transportul public si benzi unice pentru RATB
Toate Capitalele europene civilizate au un transport in comun foarte bun si de ani de zile incurajeaza cetatenii sa-l foloseasca in detrimentul masinii personale. Mijloacele de transport au benzi unice, abonamentele sunt atractive si ajungi mai repede cu transportul public decat cu masina personala. Astfel administratiile locale reduc poluarea si tin sub control traficul.
In Bucuresti, mijloacele de transport in comun ale Regiei Autonome de Transport Bucuresti (RATB) arata din ce in ce mai rau, vin din ce in ce mai rar, sunt aglomerate nu au aer conditionat, caldura nu functioneaza si sunt murdare. RATB a ajuns in aceasta situatie deoarece Primaria Capitalei a platit in fiecare an doar subventia de circa 600 milioane lei (pentru acoperirea diferentei de tarif intre pretul real si cel platit de calatori, gratuitati elevi si pensionari) si i-a alocat an dupa an tot mai putini bani pentru investitii. Cu exceptia autobuzelor cumparate in 2007, in ultimii ani s-au cumparat doar cateva tramvaie. Astfel s-a ajuns ca gradul de uzura pentru tramvaie sa fie de peste 70-80% , 90% pentru troleibuze si 65% pentru autobuze. Pentru modernizarea flotei, doar in urmatorii 4 ani, RATB ar avea nevoie de peste 300 milioane de euro. Acesti bani pot fi luati fie de la bugetul local, fie din fonduri europene.
O alta problema este ca mijloacele de transport nu au benzi unice, iar autobuzul sau tramvaiul sta blocat in trafic, parcurgand si in jumatate de ora o singura statie. Primarul Sorin Oprescu a anuntat ca va face benzi unice, insa cu exceptia benzii de pe Splaiul Independentei, nu s-a tinut de cuvant.
2. Un sistem viabil de piste pentru biciclete
In prezent, Bucurestiul are circa 7 km de piste pentru biciclete. Asta desi in perioada 2008 si 2010 Primaria Capitalei a platit 11 milioane de euro pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. Acestea au fost amenajate pe trotuar, prin vopsirea asfaltului, insa fara ca bordurile sa fie aduse la nivel si avand tot felul de obstacole pe traseu (chioscuri de ziare, florarii, stalpi, pomi, tomberoane), iar Politia Rutiera le-a inchis pentru ca nu erau sigure.
Ministerul Mediului a dat Primariei Capitalei, in 2014, 10 milioane de euro pentru a face 100 de km de piste pentru biciclete, insa nici pana acum municipalitatea nu a folosit acei bani. Asta desi primarul Sorin Oprescu a promis in mai 2014 ca noile piste vor fi gata cel tarziu la sfarsitul anului 2015.
Viena are 1.370 km de piste pentru biciclete, iar ponderea biciclistilor in trafic este de 7%.
Copenhaga are cira 400 de km de piste pentru biciclete, iar 45% dintre locuitori merg la munca cu bicicleta, 27% merg cu trasportul in comun, 23% cu masina personala si restul de 5% merg pe jos.
In Stockholm sunt peste 760 km benzi pentru bicicleta si circa 15% din populatia orasului foloseste acest mijloc de transport. Consiliul Local si primarul Stockholmului au anuntat investitii uriase in pistele pentru biciclete - circa 100 de milioane de euro pana in 2018.
Aceste exemple arata ca merita sa investesti in acest tip de infrastructura.
3. Eliberarea primei benzi de masinile parcate neregulamentar
Traficul de cosmar din Bucuresti este cauzat printre altele si de indisciplina soferilor care parcheaza pe prima banda a drumului, blocand de multe ori doua din trei benzi de circulatie (Sos. Colentina, Calea Mosilor). Situatia s-a acutizat in ultimul an, dupa ce ridicarea masinilor parcate neregulamentar nu mai este posibila deoarece in luna mai 2015 Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca aceasta activitate nu trebuie reglementata prin hotarari ale consiliilor locale, ci de Guvern sau Parlament. Acum, singura masura coercitiva ramasa este amenda data de politie, ce ii sanctioneaza pe soferi cu doua pana la cinci puncte penalizare si sume cuprinse intre 195 si 487 lei. Politistii spun insa de multe ori ca nu ii pot amenda pe soferi decat daca sunt la masina si nici nu pot pazi masina pana vine soferul.
Guvernul trebuie sa dea cat mai repede acest regulament, si sa schimbe sistemul de amenzi, asa cum am aratat aici, iar primariile trebuie sa implementeze aceste masuri desi sunt unele nepopulare, altfel fiind haos.
4. Eliberarea trotuarelor de masini parcate neregulamentar
Trotuarele din Bucuresti si din marile orase ale tarii sunt pline de masini parcate neregulamentar, viata de pieton fiind una foarte dificila si plina cu obstacole. Pietonii, inclusiv copii, batrani, mame cu bebelusi in carucior, sunte nevoiti sa meraga pe carosabil fiindca nu au loc pe trotuar, punandu-si viata in pericol si suportand claxoane si injuraturi de la soferi. Atat Politia cat si soferii considera ca este legal sa parcheze pe trotuar cu conditia sa lasi 1 m pentru pietoni.
Situatia parcarilor pe trotuar este reglementata atat de Codul Rutier (OUG 195/2002 - cu valoare de lege), precum si de Hotararea de Guvern care aproba Regulamentul de Aplicare a Codului Rutier.
Cu toate acestea, intre cele doua acte pare la prima vedere ca sunt prevederi care se bat cap in cap: Codul Rutier care interzice parcarea pe trotuar in lipsa unor marcaje si panouri care sa permita explicit acest lucru., iar Regulamentul de Aplicare care o permite daca se lasa un spatiu liber de cel putin un metru pentru pietoni.
Politia Rutiera sustine ca parcarea pe trotuar este permisa daca se lasa spatiul liber de un metru pentru pietoni, facand referire doar la Regulamentul de Aplicare. In 2012, Tribunalul Cluj a stabilit definitiv si irevocabil ca parcarea pe trotuar, in lipsa unui semn de circulatie care sa permita acest lucru, este ilegala. HotNews.ro a scris aici despre acest subiect.
Totusi, in continuare se parcheaza pe trotuar intr-o veselie. Fiindca situatia este ambigua, Guvernul trebuie sa vina cu lamuriri suplimentare in acest sens. In nicio tara civilizata din lume nu vezi masini parcate pe trotuar, iar politicile administratiei incurajeaza mersul pe jos, transportul public si mijloacele de transport alternative in locul masinilor personale.
Dupa ce Guvernul sau Parlamentul vor lamuri aceasta situatie, primariile trebuie sa se implice pentru respectarea regulilor pentru inceput macar in centrul orasului, pe trotuarele inguste, unde se merge mult pe jos, sunt turisti, apoi si in rest.
5. Amenajarea de parcari in marile cartiere de blocuri si park&ride
In ultimii ani, cu exceptia sectorului 1, care a pus sens unic pe mai multe strazi si a amenajat parcari de resedinta pe spatiul ramas, si sectorul 6 care a amenajat cateva zeci de parcari supraetajate intre blocuri, in rest, primarii de sector nu s-au implicat aproape deloc in amenajarea de parcari in marile cartiere de blocuri. Cel mult au reorganizat un pic spatiul din spatele blocurilor, au mai taiat copaci si au resuit sa scoata cateva locuri de parcare in plus. Insa insuficient. Astfel s-a ajuns ca in cartiere precum Drumul Taberei, Militari, Colentina, Tei, oamenii sa se bata pe un loc de parcare, trotuarele sunt pline de masini, iar mai nou, masinile sunt parcate si pe marile bulevarde, pe prima banda, blocand traficul.
O solutie ar fi sensurile unice, asa cum s-a procedat in sectorul 1, fie amenajarea de parcari subterane sau supraterane. In orice caz, in loc sa dea bani pe pansele, primarii de sector trebuie sa se ocupe in urmatorii ani de aceasta problema foarte serioasa.
O alta necesitate sunt parcarile parc&ride, amenajate la capatul celor mai importante mijloace de transport, astfel incat cetatenii care vin din afara Bucurestiului sau de la marginea orasului sa isi poata lasa masinile si sa ajunga in centrul orasului ca transportul in comun.
Primaria Capitalei a promis ca va amenaja o astfel de parcare la capatul Soselei Pantelimon, una in Baneasa, la capatul tramvaiului 5 si una in sectorul 3. Pana acum insa nici una nu s-a realizat.
6. Continuarea investitiilor in infrastructura
In mod clar nu avem nevoie de un pasaj subteran la Piata Romana sau alte pasaje care aduc traficul in centrul orasului, insa dupa revolutie Bucurestiul nu s-a dezvoltat mult din punct de vedere al infrastructurii si Capitala mai are nevoie de cateva investitii importante, in principal la intrarile in oras si dincolo de inelul principal de circulatie. Este vorba despre o alternativa la bd. Iuliu Maniu pentru iesirea spre autostrada Bucuresti - Pitesti, largirea strazii Fabrica de Glucoza pentru preluarea traficului de pe A3, largirea strazii Dimitrie Pompeiu, largirea strazii Prelungirea Ghencea, un pasaj rutier suprateran la Doamna Ghica si un pasaj la Piata Delfinului, rezolvarea intersectiei Sos Andronache, Sos. Fundeni, Sos. Colentina etc. Fara aceste proiecte traficul rutier in aceaste zone se va inrautati.
In plus, Guvernul trebuie sa finalizeze lucrarile la soseaua de centura si sa extinda metroul.
7. Reducerea treptata a subventiei la RADET si RATB
RADET a primit in 2015 o subventie de 975 milioane lei din bugetul Primariei Capitalei (buget total de circa 4 miliarde lei), adica aproape 25% din buget. Acesteia se adauga si subventia de la RATB - 600 milionane lei, insumand circa 1,6 miliarde lei - 40% din bugetul municipalitatii. Asta in conditiile in care Bucurestiul se sufoca din cauza unor investitii - cheie in infrastructura, tocmai din lipsa banilor.
De subventia la RADET, reprezintand circa 50% din pretul gigacaloriei, beneficiaza circa 1,2 milioane de persoane, care traiesc in 570.000 de apartamente, racordate la RADET. Restul bucurestenilor, pana la 1,8 milioane, care locuiesc la case, sau in cladiri neracordate la RADET, nu beneficiaza de nimic. In plus, de aceasta subventie beneficiaza toti cei 1,2 milioane bucuresteni, indiferent de veniturile si nevoile lor.
Mai mult, RADET da tot banii catre ELCEN, in contul unei datorii istorice, compusa in mare parte din penalitati, si nu face investitii. reteaua fiind veche, se produc saptamanal avarii, iar in anumite cartiere calitatea serviciului este foarte proasta.
Astfel, este doar o chestiune de timp pana sistemul se va prabusi, fie din cauza faptului ca municipalitatea nu va mai avea bani sa plateasca subventia, fie din cauza avarilor si pierderilor in retea.
Este necesara transarea problemei, investitii din fonduri europene (asa cum a facut Botosaniul) si reducerea treptata a subventiei, mai ales pentru persoanele care nu au nevoie, avand venituri mari.
In cazul RATB, subventia merge pentru a acoperi diferenta de tarif, gratuitati elevi si pensionari. In prezent pretul unui abonament pe toate liniile este de 50 de lei, pret ce nu a mai crescut din 2008. Pretul unei calatorii este de 1,3 lei.
8. Reducerea cheltuielilor inutile pentru amenajarea spatiilor verzi
Primariile din Bucuresti au cheltuit in perioada 2007-2014 circa 2,7 miliarde lei (600 milioane euro) pentru intretinerea si amenajarea spatiilor verzi, potrivit unui Audit al Curtii de Conturi. Din aceasta suma, Administratia Lacuri Parcuri si Agrement din subordinea Primariei Capitalei a cheltuit 260 milioane lei, Primaria sector 1 - 354 milioane lei, Primaria sector 2- 232 milioane lei, Primaria sector 3 - 914 milioane lei, Primaria sector 4 - 552 milioane lei, primaria sector 5 - 88 milioane lei, iar Primaria sector 6 - 311 milioane lei. HotNews.ro a scris in mai multe randuri despre sumele pe care primariile de sector le aloca pentru panselute si bancute. In plus, fata de 2007, cheltuielile la acest capitol s-au dublat in 2014, ajungand de la 202 milioane lei, la 450 milioane lei.
Auditul arata o incredibila risipa de bani: primariile de sectoare au cumparat plante si arbori pentru amenajarea spatiilor verzi de 20 de ori mai scumpe decat preturile de la producatori. In plus, in sectorul 3 si in sectorul 6 s-a constatat ca o mare parte dintre arborii plantati s-au uscat imediat sau au fost furati, risipindu-se zeci de milioane de lei. Un alt exemplu de bani aruncati pe fereastra: in perioada 2007-2008, Primaria sectorului 3 a platit pentru un tei circa 2.500 lei. Sume uriase au fost cheltuite nejustificat si pentru locurile de joaca din parcuri.
Aceste cheltuieli trebuie neaparat reduse, iar banii redirectionat catre investitii durabile, de care cetatenii au nevoie. Un exemplu sunt parcarile de resedinta.
9. Recuperarea terenurilor retrocedate in marile parcuri
Circa 30 de hectare din marile parcuri bucurestene risca sa fie distruse ca spatii verzi si construite daca autoritatile nu vor lua masuri urgente. Este vorba de bucati din parcurile Tineretului, Titan, Circului, Plumbuita si Verdi care au fost retrocedate. Acestora li se adauga alte zeci de hectare pentru care exista cereri de retrocedare sau litigii in curs: 7 hectare din parcul Herastrau si mai multe bucati din parcurile Bazilescu si Floreasca. Solutia pentru salvarea acestor spatii verzi ar fi rascumpararea sau exproprierea, insa nici Primaria Capitalei, nici primariile de sector si nici Parlamentul Romaniei nu si-au manifestat nicio intentie in acest sens. Asta in conditiile in care primariile din Bucuresti cheltuiesc sute de milioane de lei anual pentru plantarea de pansele si "intretinerea spatiilor verzi".
In 2014, Parlamentul a adoptat Legea 135/2014, publicata in Monitorul Oficial in octombrie 2014, care spune ca Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor se modifica astfel:
"Terenurile inscrise in cartea funciara ca fiind in categoria curti-constructii, terenuri ce se afla in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spatii verzi, in sensul legii, decat dupa indeplinirea procedurii de expropriere conform legislatiei in domeniu".
In aceste conditii, practic municipalitatea nu va mai putea intabula ca spatii verzi terenurile proprietate privata, inclusiv cele peste 30 de ha de parcuri.
10. Problema cainilor fara stapan trebuie gestionata strict in continuare
Primaria Capitalei a anunat la inceputul anului 2015 ca a dus la bun sfarsit Planul pentru gestionarea cainilor fara stapan asumat in octombrie 2013 si care presupunea capturarea a 80% dintre cainii fara stapan, precum si reducerea cu 90% a numarului de incidente pana in martie 2015.
La inceputul anului 2015, pe strazile Capitalei se estima ca mai sunt circa 3.000 de caini, din 65.000 cat estima primaria Capitalei in 2013. Razvan Bancescu, seful de proiect al Autoritatii pentru Supravegherea si Protectia Animalelor din Primaria Capitalei, a declarat intr-un interviu acordat HotNews.ro la vremea respectiva, ca din septembrie 2013, cand a inceput programul de gestionare a maidanezilor au fost eutanasiati circa 30.000 de caini, iar circa 24.000 au fost adoptati fie de persoane fizice, fie de ONG-uri, ASPA cheltuind pentru realizarea acestui proiect circa 3,4 milioane de euro. Bancescu spunea ca sunt ONG-uri care detin in Bucuresti si in imediata vecinatate a orasului circa 24 de adaposturi ilegale care gazduiesc peste 15.000 de caini.
Aceasta problema trebuie gestionata cu responsabilitate in continuare, altfel, in cativa ani, riscam sa ajungem iar in situatia din 2013.
11. Reguli urbanistice stricte, in functie de zona, nu de ce doresc proprietarii sa construiasca pe fiecare parcela
In ultimii 15 ani, Bucurestiul s-a dezvoltat haotic, aparand blocuri in zone de case, pe stradute cu cate un fir pe sens, s-au demolat monumente, au fost autorizatii de construire anulate, scandaluri. Primaria Capitalei si primariile de sector au facut urbanism pe parcela, in functie de interesele unor investitori privati, nu avand o strategie de dezvoltare si protejand interesul public.
Intre timp, legislatia in materie de urbanism s-a modificat, a devenit mai restrictiva, se acorda mai multa protectie cladirilor de patrimoniu, insa tine de administratia locala cum dezvolta orasul.
Primaria Capitalei lucreaza acum la elaborarea noului Plan Urbanistic General, iar viitorul Bucurestiului atat din punct de vedere al coerentei, al protejarii patrimoniului, spatiilor verzi si dezvoltarea economica depinde de acest document.
Viitorul primar al Capitalei are aceasta imensa responsabilitate. Sa speram ca va lua decizii intelepte.
12. Preturi mai mici la serviciile de salubrizare si deszapezire si cresterea calitatii acestora
Bucurestiul plateste circa jumatate de miliard de lei in fiecare an pentru salubrizare si deszapezire. Cu toate acestea, curatenia in Bucuresti lasa de dorit, strazile fiind pline de gunoaie. Este vorba si despre nesimtirea locuitorilor orasului care arunca gunoiul pe strada si a celor care locuiesc la case si nu au contracte pentru ridicarea gunoiului, dar nici prestatorii acestui serviciu nu se intrec cu harnicia.
Acum, Primariile de sector (ele gestioneaza aceasta activitate) au oportunitatea sa faca noi licitatii si sa impuna conditii mai clare pentru prestatori si standarde ridicate Aceasta este responsabilitatea noilor primari de sector.
4
16
