INTERVIU Birgitte Svarre, designer de orase: Cu cat construiesti mai multe drumuri, cu atat atragi mai multe masini. Cred ca o schimbare de paradigma are loc in Bucuresti, un oras "foarte verde"

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Miercuri, 22 iulie 2015, 11:38 Actualitate | Administratie Locala

Birgitte Svarre
Foto: Igloo
Cum s-a transformat Copenhaga dintr-un oras super-aglomerat in anii 60-70 intr-un oras in care 45% dintre locuitori merg la munca cu bicicleta? Este construirea de drumuri noi si pasaje o solutie pentru decongestionarea traficului? Ce inseamna un "oras prietenos pentru oameni"? Birgitte SVARRE, partener în cadrul Gehl Institute, divizia biroului de arhitectura Gehl Architects, care a facut strategii urbane si a regandit spatii publice de pe 6 continente, raspunde la aceste intrebari intr-un interviu acordat HotNews.ro.

  • Birgitte Svarre a venit in Bucuresti la sfarsitul lunii iunie pentru a lansa cartea Cum se studiaza viata urbana - un volum scris impreuna cu Jan Gehl, aparut in colectia igloobooks. Aceasta a prezentat cartea si exemple de transformare spectaculoasa a oraselor, primarilor din Romania, in cadrul unei intalniri organizate de Asociatia Municipiilor din Romania. Gehl Architects a facut strategii urbane si a regandit spatii publice de pe 6 continente, transformand orase de cosmar, din punct de vedere al traficului si poluarii, in locuri minunate, prietenoase pentru oameni. Printre cele mai importante realizari ale sale se numara regandirea spatiilor publice din Melbourne si transformarea metropolei dintr-un loc aglomerat si haotic in cel mai frumos oras din Australia. In Europa a lucrat pe spatiile publice din Londra, Copenhaga, Dublin, Belgrad, etc. Acum au un proiect de transformare a Moscovei.  In SUA a gandit regenerarea urbana a celebrului bulevard Broadway si Time Square. Birgitte SVARRE, se ocupă cu cercetarea spaţiului public şi organizarea de workshopuri pe teme ce ţin de îmbunătăţirea calităţii vieţii în oraşe pentru arhitecţi, urbanişti, reprezentanţi ai administraţiilor locale.Vezi aici toate proiectele realizate de Jan Gehl Architects.




Catiusa Ivanov: Ce proiecte ati realizat cu Jan Gehl?

Birgitte Svarre:
Am facut proiecte de toate dimensiunile. Uneori am lucrat la o bucata de drum, cu peisagisti si arhitecti, alteori am facut proiecte foarte mari, dar tot timpul ne-am dat in spate si ne-am intrebat cum functioneaza spatiile pe care le facem. Alteori am facut analize strategice pentru orasele mari. Recent am facut o asemenea analiza pentru Moscova si apoi am creat un raport in care am concluzionat ce putem realiza pentru a face orasul mai bun pentru oameni.

Catiusa Ivanov: Care este cel mai impresionant proiect pe care l-ati realizat impreuna cu Jan Gehl Architects?

Birgitte Svarre:
Daca il intrebi pe Jan Gehl, el va spune ca este o piata in Aman, de care este foarte mandru, fiindca acolo s-a creat un loc de intalnire nou intre diferite grupuri de oameni care nu aveau un loc unde sa se intalneasca. Daca insa ma intrebati pe mine care este cel mai spectaculos proiect as spune ca este cel din New York City, reamenajarea Time Square, care a avut un impact extraordinar si a oferit in acel loc aglomerat un spatiu in care oamenii isi pot petrece timpul liber. Practic, daca se poate face acolo, se poate face oriunde, iar din punct de vedere al exemplului este un proiect foarte puternic.


Catiusa Ivanov: Cum au schimat aceste proiecte viata in orasele respective? S-au imbunatatit sau s-au inrautatit conditiile de trafic?

Birgitte Svarre:
Este o intrebare foarte interesanta deoarece felul cum a fost comunicat proiectul din New York a fost ca s-au imbunatatit conditiile de trafic pentru taxiurile galbene. Cred ca este important sa incluzi toate elementele de trafic. Deci uneori poate fi mai bine pentru trafic sa faci anumite strazi pietonale. Trebuie sa incerci diferite modele, sa vezi cum functioneaza si sa ajustezi lucrurile. Apoi, daca vorbim de trafic trebuie sa includem toate tipurile de transport, fie ca vorbim despre transportul cu masina personala sau despre pietoni, despre  transportul public sau cel cu bicicleta.


Catiusa Ivanov: Cum s-a transformat Copenhaga in ultimii 50 de ani? Stiu ca in anii 70 acest oras era acaparat de masini asa cum este acum Bucurestiul, iar acum este unul din cele mai prietenoase orase pentru oameni.

Birgitte Svarre:
Copenhaga a suferit o schimbare majora in anii 50-60. Atunci masinile dominau orasul, erau peste tot, in piata centrala a orasului, pe esplanada din fata portului. Practic, orasul si aceste locuri frumoase erau doar un loc unde parcai masina. Acest lucru s-a schimbat. Acum nimeni nu s-ar mai gandi sa foloseasca acele locuri minunate ca imense parcari. Astazi, parcarile sunt acolo, dar s-au gasit alte moduri inteligente de a parca, iar spatiile acestea frumoase - piata centrala, portul - sunt folosite de catre oameni, nu de catre masini. A fost o schimbare dramatica. Oamenii au vazut ca este foarte frumos sa stai in piata centrala si sa bei o cafea si au devenit constienti ca trebuie facute anumite lucruri pentru a face fata schimbarilor climatice, pentru ca orasul sa fie mai sigur, sa aiba o viata mai buna. Astfel ca agenda publica s-a schimbat.

Catiusa Ivanov: La inceput oamenii au fost de acord cu aceste schimbari?

Birgitte Svarre:
Nu au fost de acord. Atunci cand s-a decis ca cea mai mare strada pietonala din Copenhaga sa capete acest statut, au spus ca nu este o idee buna, ca nu o sa functioneze, ca noi nu suntem italieni si nu o sa stam pe terase sa bem cafeaua si asa mai departe. Apoi le-a placut foarte mult.

Catiusa Ivanov: Care a fost cea mai mare provocare pe care ati intampinat-o in proiectele pe care le-ati realizat?

Birgitte Svarre:
Uneori este nevoie de mult timp ca sa se produca o schimbare, iar atunci cand ai de-a face cu politicul, care are perioade scurte de timp, pana la viitoarele alegeri, pentru a arata anumite rezultate, este dificil. Probabil de aceea am si facut multe proiecte pilot fiindca este nevoie de rezultate vizibile repede. A doua mare provocare este ca oamenii spun "acest lucru nu este posibil aici", iar schimbarea mentalitatilor este un lucru greu si necesita mult timp.  Este nevoie de rabdare si initiativa sa ai incredere ca este bine ce faci, fiindca intai intampini rezistenta si este dificil, dar daca treci peste asta ajungi la alt nivel.


Catiusa Ivanov: Care credeti ca este cea mai buna solutie pentru decongestionarea traficului? Realizarea de drumuri noi si pasaje este o solutie?

Birgitte Svarre:
Ceea ce stim cu siguranta este ca, cu cat construiesti mai multe drumuri, cu atat atragi mai multe masini. Noi nu credem ca aceasta este solutia. Noi credem in solutii inteligente unde exista un echilibru. Sigur masinile sunt si ele parte din viata cotidiana, insa daca creezi conditii si pentru alte mijloace de trasport - ca in Copenhaga unde oamenii folosesc foarte mult bicicleta si transportul public, poti crea un alt echilibru. Ai nevoie sa creezi un sistem fantastic, felxibil. Daca este o zi ploioasa in Danemarca, de exemplu, poti sa iei bicicleta in tren. Deci componentele sistemului comunica intre ele. Trebuie sa te gandesti  la intreaga experienta de a  transporta oamenii in oras. Oamenii uneori merg cu bicicleta, alteori merg pe jos, alteori iau masina. Deci trebuie sa gasesti niste solutii inteligente  ca sa raspunzi nevoilor oamenilor, sa intelegi cum se comporta ei fiindca nu poti forta oamenii sa faca ceva. Cand intrebi locuitorii din Copenhaga de ce folosesc bicicleta ei nu spun ca o fac pentru protejarea mediului sau pentru sanatate, spun ca este cel mai rapid mod de a ajunge la serviciu si de ase plimba.


Catiusa Ivanov: Ce procent din populatia orasului Copenhaga foloseste bicicleta pentru calatoriile zilnice? Cat la suta folosesc transportul public si cat la suta masina personala?

Birgitte Svarre:
45% merg la munca cu bicicleta, 27% merg cu trasportul in comun, 23% cu masina personala si restul de 5% merg pe jos. Deci majoritatea oamenilor folosesc bicicleta si acum avem o problema fiindca au aparut ambuteiaje pe pistele pentru biciclete si trebuie sa o luam foarte in serios, sa imbunatatim sistemul si sa avem grija sa functioneze. Acum avem circa 400 km de piste pentru biciclete la un milion de oameni care locuiesc in acest oras.

Catiusa Ivanov: Care sunt elementele care fac orasele prietenoase pentru oameni?

Birgitte Svarre:
Cred ca sunt orasele in care se arata grija pentru oameni, sa incerci sa le intelegi nevoile, obiceiurile zilnice, sa ii inviti din toata inima sa foloseasca orasul, sa stea in oras - nu doar sa le arati un loc si sa le spui sa stea acolo.

Catiusa Ivanov: Ce parere aveti despre Bucuresti si despre felul cum oamenii sunt tratati in acest oras?

Birgitte Svarre:
Am vazut ca este un oras dominat de masini, dar am vazut si locuri si locuri unde te poti plimba, unde poti sta si cateva piste de biciclete. Cred ca o schimbare de paradigma are loc in Bucuresti. Am vazut fabrici in oras, ceea ce il fragmenteaza, insa am vazut ca aveti cladiri foarte frumoase, o retea interesanta de strazi si ca orasul este foarte verde. Deci orasul are foarte multe calitati pe care se poate construi.

Catiusa Ivanov: Bazat pe experienta d-voastra, ce solutii se pot aplica rapid pentru transformarea orasului intr-un loc mai bun pentru oameni?

Birgitte Svarre:
Cred ca este nevoie de timp si trebuie sa recunoastem asta. Avem nevoie de exemple bune, ca oamenii sa poata experimenta cat de bine este sa stai in aceste spatii publice, sa iti petreci timpul liber, si vor cere mai mult. Exemplele bune pot fi foarte puternice.

Catiusa Ivanov: Am vazut ca ati avut o discutie cu primarii din Romania. Credeti ca ei inteleg ca este nevoie de aceasta schimbare de paradigma?

Birgitte Svarre:
Este greu de spus. Dar cred ca daca au participat la aceasta discutie, sunt interesati de subiect. Cred ca intotdeauna este greu sa faci asemenea schimbari fiindca ai o agenda publica oamenii au niste asteptari. Este o decizie grea sa iei locurile de parcare. Te gandesti ce o sa zica oamenii. Dar cred ca sunt o multime de orase care au decis sa impinga lucrurile mai departe. Cred ca este fantastic ca Asociatia Municipiilor a facut aceasta dezbatere.


Catiusa Ivanov: Un mesaj pentru bucuresteni?


Birgitte Svarre:
Cred ca aveti un oras fantastic si cred are multe calitati. Vad un oras care se schimba si abia astept sa vin aici data viitoare si sa vad cum s-a schimbat. Sunt sigura ca o multime de lucruri bune se vor intampla. Vad ca aveti oameni care incearca sa impinga lucrurile inainte - in media, societatea civila, in administratia locala - si acesta este un lucru extraordinar.

Catiusa Ivanov: Va rog sa ne spuneti cateva cuvinte despre cartea pe care tocmai ati lansat-o in Romania - Cum se studiaza viata urbana?

Birgitte Svarre:
Aceasta carte ofera unelte care ne ajuta sa studiem viata in spatiul public. Este vorba despre interactiunea dintre oameni si oras. Cartea ne ajuta sa intelegem mai bine si ne da instrumentele necesare sa putem studia viata urbana, daca ceea ce facem in oras functioneaza sau nu. Este pentru a face cunoscute lucrurile bune pentru oameni, pentru a inspira studentii, urbanistii, administratia locala.












[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
9153 vizualizari
  • +3 (5 voturi)    
    bravo (Miercuri, 22 iulie 2015, 11:48)

    dumil [utilizator]

    felicitari pentru astfel de articole constructive.
    Lumea probabil nu prea realizeaza, dar articolele politice nu genereaza nimic altceva decat polemica.
    • -5 (9 voturi)    
      Saracie in Copenhaga: biciclete, ziduri mazgalite (Miercuri, 22 iulie 2015, 13:26)

      Argon [utilizator] i-a raspuns lui dumil

      Da, sunt multe biciclete in Copenhaga insa vechi, parcate unele peste altele, uneori linga pereti mazgaliti. M-am plimbat pe strazi cu Google Street View si nu prea mea placut ce este acolo. Trotoare stramte parca sunt poteci, drumuri carpite, cladiri de caramida netencuita, magazinase saracacioase.

      Ca un exemplu, vezi poza de aici:

      https://goo.gl/maps/0vXrV
      • +3 (5 voturi)    
        :))) (Miercuri, 22 iulie 2015, 14:27)

        @Mishu [utilizator] i-a raspuns lui Argon

        Majoritatea caselor din dk nu au tencuiala pe afara asa este stilul dar cărămizile sunt puse parca la boloboc se îmbină perfect e o artă și acolo,am trăit 7 luni acolo și îți spun că danezi au case și grădini superbe și piste ptr biciclete chiar și pe lângă câmpuri banale!
        • 0 (6 voturi)    
          Lasa-l pe argon (Miercuri, 22 iulie 2015, 15:32)

          Anonim [anonim] i-a raspuns lui @Mishu

          El e propagandist platit rusofil, deci evident ca orice e in Vest trebuie sa fie rau.
          N-are ce face, asa ii sunt indicatiile trasate cand vine la lucru la inceputul schimbului.

          Conform indicatiilor primite, probabil ca ar zice ca Volgogradul e cel mai frumos oras din lume!

          Argumentul sau e imbatabil: habar n-are cum arata Vestul, l-a vazut doar in "Google Street View" (al naibii imperialistii astia de americani capitalisti, au inventat asa ceva sa se poata plimba si propagandistul prin lume), si conform cu ce a vazut el prin Street View, a decis ca tot la Moscova vrea sa isi duca viata. ;)
  • +4 (6 voturi)    
    cam asa e (Miercuri, 22 iulie 2015, 11:53)

    ion [anonim]

    cu masinile si drumurile, cum e cu apa care ia forma vasului. De-betonarea ar fi de preferat, impreuna cu masuri de imbunatatire a transportului public in comun, taxi, biciclete, restrictii/taxe pentru masinile personale care intra in oras, etc,
  • +3 (3 voturi)    
    De retiunut cea mai importanta idee: (Miercuri, 22 iulie 2015, 12:17)

    kirk [anonim]

    Transportul in comun. Ce avem acum este insuficient. Pe anumite rute autobuzele chiar vin prost si sunt aglomerate. Metroul face fata, dar este eficient doar pe anumite rute directe. Orice schimbare de mijloc de transport ridica timpul oricarui traseu la peste 40 minute.

    Atat timp cat conform Google Maps faci 46 minute cu mijloacele de transport in comun de la Mall pana la Gara de Nord ( 2 puncte mai degraba centrale din Bucuresti si fara schimbare de mijloc de transport) si nici atunci nu e sigur ca poti urca in autobuz, ca nu prinzi blcaje, lucrari, etc, este clar ca transportul in comun trebuie sa sufere o schimbare de paradigma.

    PS: pe orice linie de autobuze exista cel putin un autobuz la fiecare cap de linie care sta. Inteleg ca soferul are nevoie de odihna, dar nu vad de ce pe fiecare linie doua autobuze trebuie sa stea permanent degeaba. Soferii se pot schimba.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri