Primaria Capitalei a inventariat cladirile darapanate din centrul Capitalei si a reusit sa identifice proprietarii acestora, potrivit unui raport publicat pe site-ul municipalitatii. Astfel au fost identificate 2.208 de imobile. Municipalitatea este obligata de Legea fatadelor sa faca acest inventar, iar pasul urmator este ca proprietarii imobilelor sa fie notificati sa isi repare casele. Daca in termen de un an reparatiile nu se fac, primaria va face acest lucru si va recupera banii de la proprietari. O parte dintre proprietari au fost deja notificati, insa municipalitatea nu poate trece la treaba deoarece nu a aprobat regulamentul in baza caruia sa se faca lucrarile. Potrivit Legii Fatadelor, municipalitatea trebuia sa aprobe acest regulament inca din octombrie 2011, iar casele darapanate trebuiau reparate, fie de proprietari, fie de autoritati, pana in 2013.
- UPDATE Arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, spune ca regulamentul s-a blocat la Ministerul Culturii, iar legea este inaplicabila.
"Au fost stabilite zonele prioritare de interventie pentru etapa I de implementare. Au fost selectate, pentru aceasta etapa, urmatoarele zone de actiune prioritara: fronturile construite ale Bd. Lascar Catargiu, Calea Victoriei, Bd. Carol - Bd. Pache Protopopescu, Bd. Gh. Magheru - Bd. N. Balcescu - Bd. I. C. Bratianu, Bd. Regina Elisabeta - Bd. M. Kogalniceanu. S-a verificat pe teren starea fatadelor cladirilor si au fost identificate cele care necesita reparatii. Lista cladirilor a fost transmisa catre Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti in vederea transmiterii datelor necesare completarii notificarilor proprietarilor de cladiri ale caror fatade trebuie reabilitate. Cu datele transmise de catre Directiile de Finante Publice Locale Sector 1-5, au fost intocmite listele cu proprietarii de cladiri ale caror fatade este necesar sa fie reabilitate si care trebuie notificati. O parte dintre acestia au fost notificati, o parte iurmeaza sa fie notificati", se arata intr-un raport al municipalitatii care detaliaza masurile luate pentru aplicarea Legii nr. 153/2011 (n.r. Legea fatadelor) in 2014.
Cele 2.208 cladiri inventariate se afla in urmatoarele zone:
- 184 cladiri din Zona protejata nr. 04 - bulevardul "modernist" Bratianu - delimitare: - portiunea cuprinsa intre Piata Universitatii si Piata Unirii si include str. Slanic, str.Ion Nistor, str.Ion Ghica, str. Coltei, str. Mavrogheni, str. Patrascu Voda, str. Baniei, str. Jacques Elias, str. Baratiei, str. Patriei, str. Sf. Ion, str. Sepcari;
- 215 cladiri din Zona protejata nr. 06 - bulevardul haussmannian Elisabeta – Kogalniceanu - delimitare: bulevard care uneste Piata Universitatii si Piata Operei si include Piata Universitatii, Piata Mihail Kogalniceanu, str. I. Nistor, str. T. Caragiu, str.Eforiei, str.Domnita Anastasia, str. Lipscani, str. Brezoianu, str. Mihai Voda, str.Ing. Anghel Saligny, str. Ing. Elie Radu, str. Zalomit Ion, str.Gutemberg, str. Silfidelor, bd. Schitu Magureanu, Calea Plevnei, Intr. Vasile Paun, str. Gradina cu Cai, str. Vasile Pârvan, Splaiul Independentei.
- 80 cladiri din Zona protejata nr. 12 – bulevardul rezidential Lascar Catargiu – delimitare: bulevard care uneste Piata Romana si Piata Victoriei;
- 260 cladiri din Zona protejata nr. 16 – strada simbol a orasului Calea Victoriei - delimitare: portiunea de strada dintre Piata Victoriei si Splaiul Independentei si include Piata Revolutiei si Piata Palatului, strazile Luterana, Boteanu, Ministerului, Ing. Marconi, Dr. Râureanu si portiuni ale strazilor G-ral Berthelot, George Enescu, Ion Câmpineanu, Stirbei Voda, C-tin Exarhu, B. Franklin, C.A. Rosetti, Poiana Narciselor, Brezoianu, Aristide Demetriad, George Vraca, Matei Millo, Oteteleseanu, Constantin Mille, Demetru I. Dobrescu, Academiei, Edgar Quinet, Beldiman Alex., Eforiei, Domnita Anastasia, Lipscani, Mihai Voda, Ilfov.
- 143 cladiri din Zona protejata nr. 09 – bulevardul haussmannian de tesut Regina Maria - delimitare: bulevardul care uneste Piata Unirii de Calea Victoriei.
- 110 cladiri din Zona protejata nr. 23 – strada majora Stirbei Voda – delimitare: strada care uneste Piata Palatului si stada Berzei si care include intr.Stirbei Voda si o portiune din strada Poiana Narciselor.
- 53 cladiri din Zona protejata nr. 10 – bulevardul haussmannian de tesut Calea Dorobanti - bulevardul care uneste bulevardul Dacia si Soseaua Stefan cel Mare si include intr.Camil Petrescu, str.I.Maiorescu si portiuni ale strazilor N.Boloceanu, Stanislav Cihoschi, intr. Stanislav Cihoschi.
- 168 cladiri din Zona protejata nr. 13 - bulevardul rezidential Dacia – delimitare: bulevard care uneste Piata Romana cu Calea Mosilor;
- 91 cladiri din Zona protejata nr.02 – strada traditional comerciala Calea Grivitei - delimitare: portiunea de strada dintre Calea Victoriei si str.Atelierului care include strada Atelierului si strada Semicercului.
*- 904 cladiri din Zona Centrala a orasului - zona ce include perimetrul Centrului Istoric (Lista Monumentelor Istorice a Municipiului Bucuresti din anul 2010, pozitia 187, cod LMI B-II-s-A-17909) si Zona Construita Protejata nr.26a - „Zona Lipscani"
In 2015, municipalitatea are in plan sa continue activitatea de inventariere si identificare a zonelor cu probleme. In ceea ce priveste inceperea lucrarilor, lucrurile insa s-au impotmolit.
"A fost elaborat un proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului de interventie care va fi supus aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti , conform legii. Acest regulament este in faza de avizare la Ministerul Culturii, impreuna cu propunerea de zone prioritare de interventie", se arata in raportul municipalitatii.
Primaria Capitalei a pus in dezbatere publica regulamentul pentru reabilitarea fatadelor cladirilor din Bucuresti in mai 2013, insa acesta nu a fost supus aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nici pana acum. Arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, spune ca regulamentul s-a blocat la Ministerul Culturii, iar legea este inaplicabila.
"In urma cu un an si jumatate s-a modificat Legea fatadelor si au fost introduse si cladirile monument care pana atunci erau excluse. Astfel ca avem nevoie de aviz de la Ministerul Culturii pentru regulamentul de aplicare a legii. Noi am trimis acest regulament de un an la MInisterul Culturii si nici pana astazi nu am primit aviz. Fara regulament nu putem aplica legea. Inainte de modificarea legii noi am pregatit notificarile pentru toti proprietarii , dar fiindca s-a schimbat nu am putut sa le trimitem. Acum trebuie sa le facem din nou. NU va pot spune cand ne vom apuca de lucru fiindca din punctul meu de vedere legea este inaplicabila", a declarat GHeorghe Patrascu pentru HotNews.ro.
Ce prevede "Regulamentul de interventie - reabilitarea fatadelor pentru cresterea calitatii arhitectural - ambientale a cladirilor, in municipiul Bucuresti" pus in dezbatere in 2013 de Primaria Capitalei:
- proprietarii cladirilor care, prin nivelul de degradare a fatadei, pun in pericol sanatatea, viata, integritatea fizica si siguranta populatiei si/sau afecteaza calitatea mediului inconjurator, a cadrului urban construit si a spatiilor publice urbane sunt obligati, din proprie initiativa, sa reabiliteze fatada cladirii.
- daca proprietarii nu se conformeaza, primaria ii va notifica sa isi refaca fatada. Termenul general pentru executarea lucrarilor de interventie este de 12 luni de la data primirii notificarii. Primaria poate majora acest termen cu cel mult 6 luni.
- in cazul in care refuza sa execute lucrarile, Primaria poate executa ea lucrarile, urmand sa-si recupereze banii de la proprietari.
- nu sunt obligati sa-si repare fatada cladirilor proprietarii imobilelor incadrate in clasa I de risc seismic, a celor incluse in programul de reabilitare si a monumentelor istorice.
- in urma activitatii de identificare si inventariere a cladirilor din municipiul Bucuresti au fost selectate, pentru etapa l, urmatoarele zone de actiune prioritara: Bd. Lascar Catargiu, Calea Victoriei, Bd. Carol - Bd. Pache Protopopescu, Bd. Gh. Magheru, Bd. N. Balcescu, Bd. l. C. Bratianu, Bd. Regina Elisabeta si Bd. M. Kogalniceanu.
- o data cu repararea fatadei, proprietarii pot executa si lucrari de reabilitare termica.
- pentru reabilitarea fatadei este nevoie de autorizatie de construire. In cazul zonelor protejate este nevoie si de aviz de la Ministerul Culturii.
- In situatia in care, in conditiile legii, lucrarile de interventie pot fi executate fara autorizatie de construire, acestea se realizeaza cu avizul tehnic prealabil al arhitectului-sef al municipiului Bucuresti ori, dupa caz, al arhitectului-sef al sectorului, emis in baza proiectului tehnic si detaliilor de executie.
- lucrarile de reabilitare a fatadei se executa pentru intreg imobilul, indiferent de forma de proprietate asupra acestuia.
- lucrarile se executa pentru intreg imobilui, in intervalul de timp stabilit, indiferent de forma de proprietate asupra acestuia, indiferent daca necesita sau nu autorizatie de construire.
- pentru constructiile situate in zonele construite protejate se interzice realizarea de suprafete vitrate de mari dimensiuni (perete cortina), utilizarea materialelor improprii (placaje ceramice si alte asemenea materiale care ar putea sa strice caracterul specific/omogen al zonei sau suprafete metalice stralucitoare) si utilizarea culorilor stridente.
- cromatica fatadelor in zonele protejate va fi in concordanta cu specificul fiecarei zone. In urma interventiilor de reabilitare, fatada cladirii va fi readusa la culoarea stabilita in proiectul initial, daca nu exista alte specificatii.
- pentru fatadele constructiilor situate in afara zonelor protejate se vor utiliza culori predominant deschise si neutre din urmatoarele categorii: alb, galben, gri, bej. Acestea vor fi stabilite prin autorizatia de constructie sau prin avizul tehnic prealabil al arhitectului sef, in functie de zona. Culorile puternice se vor folosi ca exceptie si complementar pe suprafete reduse.
- culorile tamplariei vor fi cele originale sau vor fi alese in concordanta cu cromatica fatadelor si vor fi, de asemenea, specificate in autorizatia de constructie sau in avizul tehnic prealabil al arhitectului sef.
- noile bransamente pentru electricitate si telecomunicatii vor fi realizate ingropat, daca legislatia nu prevede altfel.
- se interzice dispunerea antenelor TV - satelit in locuri vizibile din strada si se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV.
- se interzice amplasarea firidelor de bransament pentru electricitate si telecomunicatii pe fatadele principale ale cladirilor.
- conductele de gaze se vor dispune conform normelor, cu interdictia de amplasare pe fatada principala.
- se interzice montarea aparatelor de aer conditionat pe fatadele catre strada.
- se vor pastra doar panourile publicitare si firmele amplasate cu autorizatie.
- lucrarile de reabilitare a fatadelor vor fi facute pe cheltuiala proprietarilor.
- primaria poate asigura din bani de la bugetul local preluarea integrala a acestor cheltuieli in cazul in care proprietarii sunt in imposibilitate de a finanta lucrarea, la cererea acestuia/acestora, daca acestia fac dovada ca realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe economie.
- Primaria Capitalei are obligatia de a identifica imobilele cu fatada degradata si de a notifica proprietarii sa le reabiliteze.
- proprietarii care nu isi reabiliteza fatadele risca amenzi de pana la 8.000 lei.
Regulamentul elaborat de Primaria Capitalei preia in mare parte reglementarile stabilite de Legea 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor (Legea fatadelor). Si in aceasta lege era prevazuta obligatia reabilitarii fatadelor imobilelor din zonele protejate.
Potrivit Legii fatadelor, Primaria Capitalei trebuia sa elaboreze si aprobe acest regulament inca din octombrie 2011, iar cladirile cu fatadele darapanate trebuie reparate pana in 2013.
Legea fatadelor a intrat in vigoare in august 2011. Primarii care nu inventariaza cladirile sunt sanctionati cu sume cuprinse intre 10.000 si 15.000 lei, iar proprietarii care nu fac reparatiie intr-un an de la notificare risca sanctiuni intre 5.000-8.000 lei. Legea vizeaza toate cladirile din Bucuresti, mai putin cele monument istoric.
Pentru a sprijini proprietarii/administratorii sa-si reabiliteze fatadele cladirilor, Guvernul faciliteaza acordarea de credite bancare cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata. Finantarea este impartita astfel: minimum 10% din surse proprii ale beneficiarului si maximum 90% prin credit garantat prin Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata este de maximum 5 ani.
Aceste credite sunt acordate atat persoanelor fizice care detin in proprietate un imobil cu fatada degradata, cat si Asociatiilor de proprietari. In cazul Asociatiei de proprietari, hotararea pentru executarea lucrarilor de interventie se ia cu votul a minimum 90% din membrii asociatiei de proprietari. Hotararea de contractare a unui imprumut bancar se ia cu votul a minimum 90% din membrii Asociatiei de proprietari care nu pot asigura din surse proprii cota-parte care le revine din lucrarile de interventie.
Subventii
De asemenea, sunt acordate subventii. In cazul in care proprietarii fac dovada ca realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe economie, cheltuielile aferente reabilitarii fatadei pot fi suportate de administratia locala, in masura fondurilor aprobate anual pentru acest program.
De asemenea, in cazul imobilelor aflate in zone construite protejate sau in centrele istorice ale localitatilor, precum si in statiunile/localitatile/zonele turistice, balneare, climatice si/sau balneoclimatice, autoritatea locala poate cofinanta lucrarile de reabilitare ale fatadelor.
Primaria Capitalei nu a prevazut bani in bugetul pe 2015 pentru aplicarea acestei legi.
0
5
