Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET), care distribuie bucurestenilor apa calda si caldura, a ramas cu o gaura de circa 227 milioane lei din cauza faptului ca din 2011 pana in 2015 pretul energiei termice a crescut cu circa 23% (majorare aprobata de Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei pentru ELCEN - producatorul de energie termica), insa aceasta majorare nu a fost aprobata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, deci nu a putut fi aplicata la populatie sau subventionata.
Astfel ca RADET a cumparat energie scumpa de la ELCEN, dar a fost nevoita sa o vanda mult mai ieftin catre populatie, din cauza ca primarul Sorin Oprescu si consilierii generali nu si-au asumat aceasta majorare. RADET sustine ca a cerut majorarea pretului la gigacalorie anul trecut, inainte de alegerile prezidentiale, insa cererea nu a fost aprobata. Si primarul Sorin Oprescu si consilierii generali, cei care urmau sa decida daca aproba sau nu scumpirea, au declarat ca nu sunt de acord cu aceasta majorare, ba mai mult, ca doresc scaderea pretului la populatie.
"In prezent RADET practica tarifele aprobate in 2011, in timp ce furnizorii de energie termica, apa, gaze naturale au majorat anual preturile. Mentionam ca in anul 2011 pretul energiei termice cumparate de la Electrocentrale Bucuresti (furnizorul de agent termic) era de 151,42 lei/Gcal pentru toti consumatorii, iar in anul 2014 pretul energiei termice aprobate prin decizie ANRE pentru Electrocentrale Bucuresti era de 168,81 lei/Gcal pentru consumatorii casnici (o crestere de 11,48%) si de 212,64 lei pentru consumatorii noncasnici (o crestere de 40,43%. In anul 2015 pretul energiei casnice aprobate prin decizii ANRE pentru Electrocentrale Bucuresti este de 186,07 lei/Gcal pentru consumatorii casnici (o crestere de 22,88%) si de 216,70 lei/Gcal pentru consumatorii non-casnici (o crestere de 43,11%). In data de 21 martie 2014 RADET a depus la Primaria Capitalei o solicitare pentru majorarea preturilor. Solicitarea a fost respinsa in urma obtinerii unui aviz nefavorabil din partea Autoritatatii Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (n.r. autoritate in subordinea Consiliului General al municipiului Bucuresti)", se arata in planul de administrare al RADET aprobat la inceputul acestei saptamani de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Din aceste diferente intre tariful real si cel platit de populatie, RADET a ramas cu o gaura de circa 227 milioane lei, iar RADET spune ca banii trebuie platiti de Primaria Capitalei. "La 31 decembrie 2013, datoria Primariei Capitalei, reprezentand diferenta de pret pentru energia termica furnizata populatiei conform deconturilor justificative era in suma de 177 milioane lei aferenta perioadei aprilie-noiembrie 2013. La 31 decembrie 2014, datoria Primariei Capitale, reprezentand diferenta de pret pentru energia termica furnizata populatiei conform deconturilor justificative era in suma de 227 milioane lei aferenta perioadei februarie-noiembrie 2014", se arata in documentul citat.
In cazul in care municipalitatea aproba majorarea pretului la Gigacalorie, exista doar doua solutii: fie se majoreaza pretul platit de populatie, fie municipalitatea acopera prin subventie diferenta de pret. In prezent, municipalitatea subventioneaza deja circa jumatate din pretul gigacaloriei platit de populatie - circa 500 milioane lei in fiecare an. Aceasta, cumulat cu subventia pentru transportul public insumeaza circa 30 la suta din bugetul Primariei Capitalei. Municipalitatea trebuie sa faca niste calcule serioase pentru a vedea daca mai poate subventiopna si cresterea de tarif de 23%. Decizia este una interesanta mai ales in conditiile in care anul viitor sunt alegeri locale, iar Sorin Oprescu a anuntat ca va candida pentru un nou mandat.
In prezent, din cauza datoriilor foarte mari - circa 3,8 miliarde lei, in mare parte catre ELCEN Bucuresti de la care RADET cumpara energia termica, Regia este in pragul insolventei. "Exista riscul major si iminent ca oricare creditor sa solicite insolventa RADET Bucuresti si pe cale de consecinta afectarea furnizarii serviciului public. Intrarea in insolventa a regiei determina implicit si insolventa Electrocentrale bucuresti, dar si a altor furnizori aflati in aval pe lantul valoric", se arata in planul de administrare a RADET.
Documentul spune ca salvarea Regiei ar sta intr-o administrare mai buna, reorganizarea in societate comerciala si existenta unui contract ferm de delegare a serviciului, dar si contopirea cu ELCEN aprobata de Guvern in 2013, dar nerealizata pana acum. Prin contopirea RADET cu ELCEN, datoriile de peste 3 miliarde lei ale RADET catre ELCEN s-ar stinge, insa pana acum mesajul trimis de Guvernul Ponta a fost ca aceasta unire nu se doreste, in ciuda declaratiilor verbale.
Pe langa datoriile catre terti, reteaua de distributie a RADET este foarte veche, avand pierderi de circa 26% potrivit planului de administrare. Astfel ca ar fi nevoie numai la RADET de investitii de circa 400 milioane de euro, potrivit sursei citate.
RADET apartine Consiliului General al municipiului Bucuresti si deserveste 570.000 de apartamente cu peste 1.220.000 locuitori, circa 72% dintre locuitorii Bucurestiului si 5429 de institutii si agenti economici.
1
7
