VIDEO-FOTOGALERIE Cum ar fi sa-i propui online primarului tau un proiect pentru infiintarea unui nou loc de joaca in oras, si ceilalti cetateni sa decida daca merita facut? Exemplu din Islanda

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Vineri, 26 iunie 2015, 10:11 Actualitate | Administratie Locala

Cum ar fi daca cetatenii ar putea decide exact pe ce se cheltuieste o parte din bugetul orasului lor? Reykjavik, capitala Islandei, un oras cu circa 120.000 de locuitori, este un exemplu in acest sens. Pe o platforma online special cetatenii pot propune mici proiecte pentru oras: amenajarea unui loc de joaca, a unui sens giratoriu, inchiderea circulatiei auto pe o anumita strada etc. Primaria face o evaluare a costurilor pentru implementarea fiecarui proiect, dupa care proiectele sunt supuse la vot pe platforma, iar cele care strang cele mai multe voturi de la cetateni sunt implementate. Primaria aloca in fiecare an circa 1,9 milioane euro pentru aceste proiecte, reprezentand 4-5% din buget, pana acum devenind realitate circa 200 dintre ideile cetatenilor.


Better Reykjavik

Platforma Better Reykjavik a fost lansata in 2010,  inainte de alegerile municipale din Reykjavik. Toate partidele care au participat la alegeri au primit spatiu pe aceasta platforma pentru a strange idei de la cetateni pentru campania electorala si a discuta propunerile cu cetatenii, insa doar partidul Best Party (fondat in 2009 de Jon Gnarr, un comediant si actor islandez, pentru a caricaturiza modul in care se facea politica pana atunci) a folosit acest instrument.

Dupa ce au castigat 6 din cele 15 de locuri ale Consiliului Local Reykjavik si candidatul lor, Jon Gnarr, a devenit primar al capitalei Islandei, el a cerut cetatenilor din  Reykjavik sa foloseasca platforma pentru o discutie despre coalitia pe care partidul urma sa o formeze dupa alegeri. Timp de o luna (inainte si dupa alegeri), 40% din alegatori Reykjavik au vizitat platforma si 10% au formulat idei si propuneri, potrivit Citizens Foundation.

Short documentary about Better Reykjavik, Your Priorities and the Citizens Foundation from Citizens Foundation on Vimeo.

"Am lansat Citizens Foundation cu aceasta idee. In luna mai 2010, inainte de alegerile locale din orasul Reykjavik, am lansat site-ul Better Reykjavik, oferind partidelor politice un spatiu unde partidele sustinatorii le puteau scrie, dezbate si prioritiza ideile politice. Doar un singur partid, Best Party, a folosit platforma. Partidul avea in sondaje circa 40% asa ca presa a fost foarte interesata de initiativa. Atunci, in doua saptamani, am avut circa 40.000 de utilizatori si s-au strans circa 1.000 de idei de la cetateni. Multe dintre ideile de top au fost apoi puse in aplicare de catre oras, de exemplu excursiile pentru scolari si adaposturi pentru persoanele fara adapost", a declarat Robert Bjarnason, unul dintre fondatorii Citizens Foundation.

O alta idee venita de la cetateni si pusa in practica a fost cea de a mentine piscinele deschise 24 de ore/in fiecare zi/pe timpul verii - 1-2 luni. La doua luni dupa alegerile din 2008, cea mai mare piscina din Reykjavik, Laugardalslaugin, a fost deschisa non-stop timp de o saptamana.

De cand s-a deschis, platforma a avut circa 500.000 de vizitatori unici dintre care 250.000 doar in 2013. In total, s-au strans peste 3.300 de idei. Aceste idei sunt apoi votate de catre cetateni, care trebuie sa se inregistreze pe platforma - in prezent fiind 12 000 de utilizatori inregistrati -, iar ideile care strang cele mai multe voturi (maxim 15 in fiecare luna) sunt discutate in Consiliul local. Potrivit Citizens Foundation din 2011 pana acum au fost discutate de alesii locali circa 300 de idei dintre care 165 au fost acceptate.

In octombrie 2011, Primaria din Reykjavik a devenit partenerer oficial al platformei Better Reykjavik. "Cele mai bune idei sunt trecute pe agenda Primariei in fiecare luna, iar reprezentantii institutiei s-au angajat sa le prelucreze si sa raspunda cetatenilor, existand asftel un dialog intre cetateni si autoritati", a mai spus Robert Bjarnason.



Better Neighborhoods

Pornind de la succesul inregistrat de Better Reykjavik, in 2012 primaria impreuna cu Citizens Foundation au  lansata platforma Better Neighborhoods. Aici, cetatenii pot propune mici proiecte pentru oras: amenajarea unui loc de joaca, a unui sens giratoriu, pavarea unei strazi, inchiderea circulatiei rutiere intr-o piateta/strada, amenajarea unei piste pentru biciclete etc. Ideile care se strang sunt trimise Primariei pentru a face un calcul, cat costa implementarea lor, iar dupa, proiectul alaturi de suma care trebuie investita pentru realizare sunt supuse la vot pe platforma. Cetatenii voteaza, iar proiectele care strang cele mai multe voturi sunt implementate de primarie.

Proiecte realizate prin intermediul platformei Better Neighborhoods










"Primaria din Reykjavik aloca in fiecare an circa  300 million ISK (1.9 millioane EUR) pentru aceste proiecte propuse de cetateni. Asta inseamna cam 4% din bugetul primariei. Ideiile sunt trimise catre primarie pentru a se face o evaluare a costurilor, apoi se intorc pe platforma, iar cetatenii voteaza. Cele care strang cele mai multe voturi sunt implementate, in limita bugetului alocat. Implementarea lor poate dura luni sau ani, depinde de foarte multi factori. Din evidenta noastra, pana acum, au fost implementate circa 200 de proiecte. In 2015, cetatenii au propus 700 de proiecte", a declarat pentru HotNews.ro Gunnar Grimsson, unul dintre fondatorii Citizens Foundation.

Numarul de persoane care au votat in fiecare an pe platforma Better Neighborhoods a avut suisuri si coborasuri:

- 2012 - 6.506 persoane
- 2013 - 6.077 persoane
- 2014 - 5.505 persoane
- 2015 - 7013 persoane

Acesta spune ca platforma ar putea avea un impact mult mai mare daca primaria ar aloca mai multi bani pentru proiectele cerute de cetateni si nu ar fi vorba doar de proiecte mici.
"Cred ca este nevoie si ca acest proiect sa fie mediatizat mai mult. Noi am cerut primariei sa puna niste placute acolo unde realizeaza proiecte cerute de cetateni prin intermediul platformei Better Neighborhoods, placute pe care sa scrie acest lucru deoarece cetatenii trebuie sa stie ca acel lucru s-a facut datorita lor. Au spus ca vor face asta, dar pana acum nu s-a intamplat nimic", a mai spus Gunnar Grimsson.

Gunnar Grimsson spune ca astfel de platforme online se pot crea in fiecare oras din lume, softul fiind oferit gratis de fundatie.


Despre bugetarea participativa

Bugetarea participativa  este un proces de deliberare si de luare a deciziilor,  un tip de democratie participativa, in care cetatenii decid in mod direct cum sa aloce o parte a bugetului orasului/statului in care traiesc. Bugetarea participativa permite cetatenilor sa identifice, sa discute si sa prioritizeze proiectele care vor fi finantate din bani publici. In tara noastra, modul cum sunt cheltuiti banii publici este decis de autoritati (Guvern, Parlament, Primarii, Consilii judetene/locale).

Primul proces complet de bugetare participativa a fost dezvoltat in orasul Porto Alegre, Brazilia, incepand din 1989. Aceasta abordare a facut parte din reforma care a inceput in 1989 pentru a inlatura diferenta foarte mare privind nivelul de trai al locuitorilor orasului - zone foaret sarace si zone foarte bogate. Potrivit wikipedia, o treime dintre locuitorii orasului traiau in mahalale izolate lipsite de acces la utilitati (apa, canalizare, facilitati de ingrijire a sanatatii, si scoli).

Bugetarea participativa in Porto Alegre are loc anual, incepand cu o serie de intalniri de cartier,unde cetatenii si alesii locali se intalnesc pentru a discuta ce proiecte trebuie facute, care sunt prioritatile.

Porto Alegre cheltuieste aproximativ 200 de milioane de dolari pe an pentru utilitati si constructii, acesti bani fiind alocati pentru bugetare participativa. Cheltuielile anuale fixe, cum ar fi datoriile si pensiile, nu face obiectul participarii publicului. In jur de cincizeci de mii de locuitori ai orasului Porto Alegre iau acum parte la procesul de bugetare participativa (orasul are 1,5 milioane de locuitori ),  iar numarul de persoane implicate a crescut de la an la an din 1989. Participantii sunt din diverse medii economice si politice.

Un document al Bancii Mondiale sugereaza ca bugetarea participativa a dus la imbunatatirea directe in ceea ce priveste infrastructura din Porto Alegre. De exemplu, numarul de gospodarii racordate la canalizare si de apa a crescut de la 75%in 1988 la 98% in 1997. Numarul de scoli crescut de patru ori din 1986.

Potrivit aceluiasi document, numarul mare de participanti, dupa mai mult de un deceniu, sugereaza ca bugetarea participativa incurajeaza cresterea implicarii cetatenilor.  Ponderea bugetului participativ in bugetul total a crescut de la 17% (1992) la 21% (1999).

Bazat pe modelul din Porto Alegre mai mult de 140  din 5571 comune din Brazilia au adoptat bugetul participativ. Dupa aparitia in Porto Alegre, bugetarea participativa s-a raspandit in sute de orase din America Latina, si zeci de orase din Europa, Asia, Africa, si America de Nord. Mai mult de 1500 de municipalitati sunt estimate a fi initiat bugetarea participativa, potrivit wikipedia.












[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
2489 vizualizari
  • 0 (2 voturi)    
    Islanda (Vineri, 26 iunie 2015, 11:02)

    evoque [utilizator]

    ofera de multa vreme lectii lumii, insa atat ue cat si restul lumii le ignora. Interesele de gasca sunt mai puternice decat interesele cetateanului.
    • -1 (3 voturi)    
      Mai ... (Vineri, 26 iunie 2015, 12:09)

      gamoto [utilizator] i-a raspuns lui evoque

      ... ales ca Islanda e tara ce le-a tras palme unionistilor europeni prin acel referendum prin care s-au retras din a candida la UE si, cel mai tare, referendumul prin au refuzat plata datoriei externe catre UK si Olanda, datorie cauzata de o banca!
      Bravo lor!


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri