Societatea Academica din Romania si Romaniacurata.ro au lansat miercuri o harta interactiva unde persoanele interesate pot vedea pe judete numarul de condamnari definitive in perioada 2010-2014 pornind de la cazurile instrumentate de procurorii DNA. Astfel, punad cursorul pe judetul dorit se poate vedea numarul de condamnari, durata medie a proceselor, cate sentinte sunt cu suspendare, cate cu executare, cat la suta dintre procese au implicat fraude pe fonduri europene si care este indicele de coruptie al fiecarui judet, adica numarul de condamnari la 10.000 de locuitori.
Potrivit datelor centralizate pe harta, Bucurestiul este orasul care are cel mai mare numar de condamnari definitive, respectiv 4,71 la 10.000 de locuitori, urmat de Maramures cu 3,36 condamnari la 10.000 de locuitori si Bacau cu 3,21 condamnari. Pe ultimele locuri se afla judetele Salaj cu 0,09 condamnari la 10.000 de locuitori, Mehedinti cu 0,23 condamnari si Teleorman - 0,26 condamnari.
Presedintele SAR, Alina Mungiu-Pippidi, a declarat ca desi persoanele cu functii publice importante se plang ca sunt tratate mult mai aspru decat restul lumii, daca facem o comparatie "ei iau totusi mai mult pedepse cu suspendare decat pedepse cu executare fata de simplii "muritori'".
Harta coruptiei locale a aratat si ponderea mare a primarilor condamnati pentru coruprie, circa 56% din numarul total al condamnarilor.
"Cert este ca avem oameni foarte corupti ca primari, pe care lumea continua sa ii aleaga, (...) pentru ca oamenii nu au de ales. Am gasit o asociere semnificativa intre numarul de condamnari DNA pe un judet si participare la vot. Lumea nu se duce la vot sau se duce din ce in ce mai putin la vot in judetele corupte, pentru ca percepe ca nu are de ales. Aceiasi oameni politici se prezinta din partea feluritelor partide si perceptia este ca sunt toti la fel de corupti", a declarat Pippidi.
"Perioada de timp avuta in vedere este 2010-2014, intrucat comunicatele referitoare la condamnarile definitive sunt disponibile pe site-ul DNA doar din anul 2010. Scopul acestei harti interactive este acela de a facilia accesul persoanelor direct interesate de activitatea DNA, precum membrilor societatii civile si jurnalistilor, dar si celor din mediul academic care doresc sa analizeze din punct de vedere statistic problematica (anti)coruptiei si, nu in ultimul rand, al publicului larg la informatii descriptive si usor comparabile la nivel de condamnare individuala", spun realizatorii hartii.
Alina Mungiu-Pippidi, presedinta SAR, a explicat ca cercetarea realizata pentru aceasta harta poate deveni o baza pentru crearea de politici publice anti-coruptie, altele decat cele represive.
"Prin cercetare putem cunoaste si masura coruptia obiectiv, dincolo de perceptii individuale. Astfel putem dezvolta indicatori sensibili la schimbare, ceea ce ne permite sa masuram evolutia coruptiei.
Se vorbeste adesea ca in orice tara exista coruptie. Coruptia e peste tot, dar pe noi ne intereseaza in ce masura aceasta e sistemica, raspandita. De exemplu, daca din 100 de tranzactii sau colectari de taxe, in cate se da spaga? Ne intereseaza si controlul societatii asupra coruptiei, per total. Pentru ca mereu vor exista cazuri individuale de coruptie, persoane mai predispuse la coruptie, etc. Prin urmare, incercam sa avem o abordare stiintifica bazata pe analiza de date, dincolo de cazuistica", a explicat aceasta.
"Oamenii care sunt in magistratura isi pun problema coruptiei doar dintr-o perspectiva individuala, ei se gandesc la o persoana, daca persoana respectiva face ceva ilegal sau nu. Din punctul nostru de vedere, daca ne gandim la politica publica a unei tari, la banii care se irosesc din buget, pe noi ne intereseaza in ce masura coruptia este ceva raspandit sau este exceptia. Asta incercam sa facem noi cu aceste date. Pe noi ne intereseaza daca dintr-o suta de tranzatii ale Guvernului Roman, sau colectari de taxe, cate sunt asa cum trebuie sa fie si la cate se cere comision", a mai declarat Alina Mungiu-Pippidi, presedinta SAR.
1
2
