Circa 30 de hectare din marile parcuri bucurestene risca sa fie distruse ca spatii verzi si construite daca autoritatile nu vor lua masuri urgente. Este vorba de bucati din parcurile Tineretului, Titan, Circului, Plumbuita si Verdi care au fost retrocedate. Acestora li se adauga alte zeci de hectare pentru care exista cereri de retrocedare sau litigii in curs: 7 hectare din parcul Herastrau si mai multe bucati din parcurile Bazilescu si Floreasca. Solutia pentru salvarea acestor spatii verzi ar fi rascumpararea sau exproprierea, insa nici Primaria Capitalei, nici primariile de sector si nici Parlamentul Romaniei nu si-au manifestat nicio intentie in acest sens. Asta in conditiile in care primariile din Bucuresti cheltuiesc sute de milioane de lei anual pentru plantarea de pansele si "intretinerea spatiilor verzi".
Parcurile din Bucuresti unde au fost retrocedate terenuri. Harta realizata de Victor Cozmei
In 2014, Parlamentul a adoptat Legea 135/2014, publicata in Monitorul Oficial in octombrie 2014, care spune ca Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor se modifica astfel:
"Terenurile inscrise in cartea funciara ca fiind in categoria curti-constructii, terenuri ce se afla in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spatii verzi, in sensul legii, decat dupa indeplinirea procedurii de expropriere conform legislatiei in domeniu".
Apoi, de curand Primaria Capitalei a scos de pe site Registrul spatiilor verzi (asa zisul Cadastru Verde), pentru a fi actualizat, in sensul scoaterii de acolo a terenurilor verzi proprietate privata, aceasta masura fiind impusa printr-un Ordin al Ministerului Dezvoltarii dat in 2010.
"Primaria Capitalei prin Directia de Mediu isi propune actualizarea registrului spatiilor verzi al Municipiului Bucuresti" care printre obiectivele generale are completarea acestuia conform prevederilor Ordinului nr. 1466/2010 - anexa 3. Acest Ordin ne cere si situatia juridica a terenurilor, astfel ca vom scoate din Registru terenurile retrocedate pe spatiile verzi. Procedura de achizitie publica privind realizarea Cadastrului verde al municipiului Bucuresti a fost demarata in anul 2007, inainte de aparitia Ordinului 1466/2010 privind aprobarea normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spatiilor verzi, astfel ca noi nu am putut trece asta de la inceput. Mentionam ca in conformitate cu art. 3 din legea nr. 24/2007, au fost inventariate si introduse in Registrul Spatiilor verzi toate tipurile de spatii verzi apartinand domeniului public si privat al Municipiului Bucuresti.
Referitor la scoaterea de pe site-ul PMB a Registrului spatiilor verzi, va comunicam ca se are in vedere operarea modificarilor survenite, conform cerintelor legale.Totodata, Registrul Spatiilor Verzi al Municipiului Bucuresti va fi corelat cu prevederile planurilor urbanistice generale si ale regulamentelor de urbanism intocmite conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare", se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.
In plus, reprezentantii municipalitatii spun ca Registrul spatiilor verzi nu are nicio valoare juridica in sensul protectiei spatiilor verzi, reprezentand strict un inventar al arborilor de pe domeniul public. Asta in conditiile in care Primaria Capitalei a platit pentru Registrul spatiilor verzi 9.332.898 lei, iar la inceput documentul a fost anuntat drept un salvator al spatiilor verzi. Reamintim ca zeci de hectare de spatii verzi, in special cele aflate intre blocuri, au fost defrisate in ultimii ani deoarece nu erau trecute in niciun document oficial ca spatii verzi. De la aparitia Regisrului Spatiilor verzi o parte dintre primariile de sector se foloseau de acest document mentionand ca anumite terenuri sunt neconstruibile pe motiv ca figureaza ca spatii verzi in Registrul Spatiilor Verzi.
"Realizarea Cadastrului Verde este un pas inainte care opreste defrisarea Bucurestiului. E un inceput bun si o sa fie si mai bun cand se va lucra pe el", spunea primarul Sorin Oprescu in 2011, la lansarea Registrului Spatiilor verzi.
Ce parcuri a pierdut Bucurestiul in ultimii ani
Primaria Capitalei a pierdut la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) procesul impotriva mostenitorilor care au revendicat terenul de circa 4 hectare din Parcul Plumbuita (cu o suprafata totala de circa 80 ha), decizia pronuntata anul trecut fiind definitiva si irevocabila. Terenul a fost revendicat de familia Barbulescu, care se judeca din 1999 pentru el cu Primaria Capitalei si Primaria sectorului 2.
Din Parcul Titan au fost retrocedate 12 hectare din cele circa 85 ha ale parcului, Parcul Verdi in suprafata de 5,6 hectare a fost retrocedat in totalitate, din Parcul Tineretului au fost retrocedate aproape 7 hectare din cele 200 ha, din Parcul Circului cu o suprafata de 26 ha - aproape un hectar, iar in parcurile Bazilescu si Floreasca sunt solicitari de retrocedare in curs de solutionare.
Parcul Tineretului - bucata retrocedata; Foto: Salvati Parcul Tineretului/Facebook
Acestora se adauga situatia incerta a celor 7 ha din Parcul Herastrau. Parcul are o suprafata de 110 ha din care 74 sunt ocupate de lac. In 1999, printr-un ordin al Ministerului Tineretului si Sportului, condus la vremea respectiva de Crin Antonescu, Biroul de Turism si Tranzactii S.A. (BTT) a primit un certificat de proprietate asupra terenului in suprafata de sapte hectare din Parcul Herastrau.
Dupa ce BTT a intrat in posesia terenului, s-a asociat cu firma Domino 94 Impex SRL pentru exploatarea bazei sportive si realizarea unor investitii. Imediat dupa, Domino 94 Impex SRL a dat in judecata BTT, motivand ca aceasta nu si-a respectat obligatiile luate in cadrul asocierii si a cerut instantei sa oblige BTT sa vanda activele si terenul. Intrucat BTT nu s-a prezentat la proces, spun surse apropiate cazului, instanta a dat castig de cauza societatii comerciale si a obligat BTT sa vanda cladirile pentru 100.000 de dolari, iar terenul de circa sapte hectare pentru 1,5 milioane de dolari. Actionarii firmei Domino 94 Impex SRL sunt: Ion Petre (5%), Olimpia Ulrich (45%) si Mihaela Carmen Finis (50%). Carmen este sotia lui Bartolomeu Finis, controversat om de afaceri, apropiat al lui Dorin Cocos si Alexandru Bittner.
In 2002, reprezentantii Clubului Sportiv Sportul Studentesc, sectia de Yachting, (club ce se afla in subordinea Ministerului Educatiei si care isi desfasurau activitatea sportiva pe acest teren), au dat in judecata BTT si Ministerul Tineretului si Sportului, sustinand ca instrainarea terenului s-a facut ilegal deoarece nu a apartinut niciodata MTS. In proces a intervenit si Primaria Capitalei, iar urmatorul termen in proces este pe 17 martie 2015.
Practic, in acest moment peste 30 de ha din parcurile din Bucuresti sunt proprietate privata, iar alte zeci de hectare sunt intr-o situatie incerta. Daca aceste spatii verzi vor ramane fara protectie, potrivit ultimilor modificari legislative, iar municipalitatea va fi obligata sa dea autorizatii de construire, Bucurestiul ar putea pierde pana la 10% din suprafata de parcuri.
Daca in Parcul Tineretului proprietarii au inceput deja sa construiasca, celelalte parcuri ar putea fi salvate de autoritati prin expropriere sau despagubirea proprietarilor, insa pana in prezent nici Primaria Capitalei, nici Parlamentul, nici Primariile de sector nu au aratat vreun interes in acest sens.
Oana Grigore, sefa Directiei de Mediu din cadrul Primariei Capitalei, spune ca aceste spatii verzi sunt protejate in continuare de Legea spatiilor verzi, care interzice construirea pe spatiile verzi si ca in cazul unor litigii in instanta, municipalitatea ar avea castig de cauza.
Ordonanta 114/2007, transpusa in lege, spune ca nu ai voie sa construiesti pe spatiile verzi amenajate, insa acest articol a generat numeroase litigii si controverse si uneori se aplica, alteori nu, iar daca un spatiu verde nu este trecut ca atare in documentatiile de urbanism, reprezentantii primariilor spun in certificatele de urbanism ca respectivul teren este construibil.
Oana Grigore spune ca deocamdata spatiile verzi nu sunt de utilitate publica, potrivit legii, deci nu la pot expropria, astfel ca singura solutie ramane rascumpararea. Oana Grigore spune ca un pas important pentru salvarea spatiilor verzi ar fi modificarea legislatiei, astfel incat acestea sa fie de utilitate publica. In plus, Administratia Fondului Pentru Mediu ar trebui sa aloce bani pentru amenajarea de parcuri si spatii verzi, ceea ce nu se intampla in prezent la nivelul municipiului Bucuresti, o mare parte din bani mergand la programul RABLA.
Pana acum, autoritatile locale si centrale nu au gasit niciodata bani pentru exproprierea sau rascumparerea spatiilor verzi motivand ca nu exista banii necesari.
In comparatie insa, primariile cheltuiesc sume imense pentru intretinerea spatiilor verzi. Astfel, Primaria Capitalei prin Administratia Lacuri Parcuri si Agrement a incheiat la sfarsitul anului trecut trei acorduri-cadru in valoare de circa 120 milioane lei. Cele trei contracte-cadru au fost incheiate pe o perioada de 4 ani, iar firmele care vor presta aceste servicii sunt: Garden Center Grup, Romprest Service si Cris Garden.
Printre spatiile verzi pe care Primaria Capitalei le are in administrare se numara: Parcul Herastrau, parcul Cismigiu, Parcul Carol, parcul Circului, Fantana Miorita, Floreasca, Tineretului, Bordei, Izvor, Unirii, spatiile verzi de pe Nicolae Balcescu, Magheru si Lascar Catargiu, spatiul verde din Piata Universitatii.
Primariile de sector din Capitala platesc in medie circa 100 milioane lei anual pentru intru intretinerea spatiilor verzi si a parcurilor pe care le au in administrare. Citeste aici mai mult.
Cat spatiu verde are Capitala
Potrivit Registrului Spatiilor Verzi, facut public de municipalitate in 2011, Capitala are 23,21 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, iar cea mai mare suprafata de spatii verzi este in sectorul 1 - 77,19 mp/cap de locuitor. La polul opus se afla sectorul 2 cu doar 12,43 mp/pe cap de locuitor. In Bucuresti sunt 3.174 hectare de spatii verzi, 669 hectare de parcuri si 668 hectare de padure.
Pana in 2013, cantitatea de spatiu verde pe cap de locuitor, potrivit normelor Uniunii Europene, trebuia sa ajunga la 26 mp, insa in conditiile in care nu s-a mai construit niciun parc, iar parcurile existente sunt distruse, aceasta prevedere nu a fost respectata.
Poitrivit informatiilor furnizate de municipalitate la lansarea Cadastrului verde, norma de 26 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor poate fi atinsa doar daca vor fi inverzite 443 hectare de teren. Acest obiectiv ar putea fi atins in mare parte doar prin inverzirea a 367,7 hectare de teren degradat, cat a iesit din masuratorile cadastrale.
Si primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a oferit la vremea respectiva solutii pentru atingerea normei de spatiu verde de 26 de metri patrati pe cap de bucurestean. El a spus ca numai din inverzirea malurilor Dambovitei si a luciului de apa ar rezulta o suprafata de 499 de hectare de plante plutitoare. El a mai spus ca pe terenurile degradate se pot amenaja noi parcuri iar in alveolele de pe strazi se pot planta copaci.
Reamintim ca anul trecut, Comisia Europeana a lansat procedura de infringement impotriva Romaniei deoarece tara noastra nu isi protejeaza cetatenii de poluarea cu particule fine (praf, PM 10) si a cerut autoritatilor sa ia masuri urgent. Una dintre principalele masuri pe care tara noastra ar trebui sa le ia este protejarea spatiilor verzi. Dupa cum se vede, acest lucru nu se intampla.
6
4
