Consilierii generali au reaprobat studiul de oportunitate privind transformarea RADET din regie in societate comerciala in vederea fuzionarii cu ELCEN. Acest proiect a fost aprobat de mai multe ori in ultimele luni, dar hotararile au fost atacate de Prefectura pentru ca au fost adoptate in sedinte de indata. Tot joi, pe ordinea de zi s-a aflat un proiect prin care se cerea Guvernului ca actiunile ELCEN sa treaca din proprietatea statului roman in proprietatea municipiului Bucuresti, insa acest proiect nu a fost adoptat deoarece era nevoie de doua treimi.

Repartitor calduraFoto: AGERPRES

Studiul de oportunitate prezinta situatia dezastruoasa in care se afla RADET: datorii de circa 3,5 miliarde de lei, circa 85% din reteaua de distributie si transport nu este modernizata, iar anul trecut s-au produs peste 4.000 de avarii. Asta in conditiile in care Primaria Capitalei da in fiecare an peste jumatate de miliard de lei pentru subventionarea regiei. Studiul insa nu prezinta si solutii pentru redresarea RADET. Mai exact, nu se precizeaza valoarea investitiilor care trebuie facute, cum va evolua pretul gigacaloriei si daca subventia platita de municipalitate se mentine la acelasi nivel. In plus, toti cei 3678 de angajati vor fi preluati de noua companie.

Datorii RADET

Potrivit informatiilor prezentate de municipalitate, studiul de oportunitate pentru transformarea RADET in societate comerciala a fost elaborat de catre Autoritatea Municipala de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) pe baza informatiilor primite de la RADET. Acest studiu are ca scop transformarea RADET in societate comerciala in vedera fuziunii cu ELCEN.

In prezent, RADET are datorii de 3,5 miliarde de lei, dintre care circa 3 miliarde lei catre ELCEN.

Din vanzarea energiei termice, regia a incasat anul trecut 852 milioane. Anual, Regia primeste de la Primaria Capitalei circa 600 milioane lei pentru subventionarea diferentei de tarif intre pretul real al gigacaloriei si pretul platit de populatie. In prezent, pretul gigacaloriei este de 350 lei. 180 de lei din pret este subventionat de Primarie, restul este platit de populatie. RADET are 3678 de angajati, iar pentru plata salariilor s-a platit in 2013 - 164 milioane lei.

Starea centralelor RADET

RADET are o centrala termica de zona la Casa Presei si 46 de centrale termice de cvartal care folosesc gazul natural pe post de combustibil primar.

Cele 46 de centrale de cvartal au fost puse in functiune intre 1955-1982. Incepand din anul 2000 au fost reabilitate 76 % dintre acestea, iar restul de 24 % au nevoie de lucrari de reabilitare, fiind echipate cu instalatii depasite tehnic si care nu mai prezinta siguranta in exploatare, potrivit studiului de oportunitate prezentat de municipalitate.

Lungimea totala a retelei de distributie aferenta centralelor de cvartal este de 193 km, din care 50 km depasesc 25 ani, 45 km au varsta intre 10 si 20 ani, iar restul au fost pusi in functiune in ultimii 10 ani.

Centrala Termica de la Casa Presei a fost modernizata.

Cele 46 de centrale termice alimenteaza cu energie termica 473 de utilizatori din care 399 blocuri si 76 de case ce cuprind 24.285 apartamente, 269 agenti economici si 18 institutii publice.

In 2013 RADET a furnizat caldura si apa calda pentru 72 % din cererea din Bucuresti. 88 % din energie este destinata consumatorilor casnici.

Reteaua de transport

Aceasta retea a fost realizata intre 1960 si 1985 avand o lungime de 935 km. Pana in prezent aproximativ 16 % din aceasta retea a fost reabilitata.

Reteaua de distributie

Lungimea totala a retelei este de 2972 km. 376 km au fost reabilitati. Numarul mediu anual de avarii depaseste 4.000.

In sistemul de transport si distributie pierderile se situeaza intre 22-23%.

In 2012 nivelul consumului de energie termica s-a situat la 90 % din cel al anului 2009.

In 2010 RADET a incasat din vanzarea serviciilor circa 620 milioane lei, la care s-au adaugat veniturile din subventii de circa 500 milioane lei.

Transformarea RADET in societate comerciala face parte din procesul de fuziune cu ELCEN. aprobat de Guvernul Romaniei pe 27 martie 2013.

RADET-ul este in subordinea Consiliului General al municipiului Bucuresti, ELCEN - la Ministerul Economiei. Noua entitate rezultata in urma fuziunii va fi in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

ELCEN are in Bucuresti trei CET-uri care produc energie electrica si termica. 80% din productie este energie electrica, iar restul energie termica. RADET-ul cumpara energia termica de la ELCEN si o distribuia cetatenilor prin reteaua de tevi pe care o are in administrare.

Care sunt avantajele si dezavantajele contopirii RADET cu ELCEN:

- se stinge datoria de 3 miliarde lei pe care o are RADET-ul catre ELCEN. Acesti bani raman la Primaria Capitalei si pot fi folositi pentru investitii. Bugetul Primariei Capitalei pe anul 2014 este de circa 4 miliarde lei.

- Primaria Capitalei va putea vinde energia electrica produsa de cele trei CET-uri, iar acesti bani se vor constitui in venituri la bugetul local.

- pretul gigacaloriei va scadea daca cele doua societati functioneaza sub aceeasi umbrela, a declarat primarul Sorin Oprescu in martie 2013. In prezent, pretul gigacaloriei este de 350 lei. 180 de lei din pret este subventionat de Primarie, restul de populatie. In 2012, Primaria a platit pentru subventia la RADET 590 milioane lei. Daca pretul gigacaloriei va fi mai mic si subventia va fi mai mica, ceea ce inseamna ca municipalitatea va ramane cu bani pe care sa-i foloseasca pentru alte proiecte. In 2012, subventiile RADET si RATB au reprezentat 25% din bugetul Primariei Capitalei.

- prin comasarea celor doua companii se vor face disponibilizari. Sorin Oprescu declara in martie 2013 ca nu se stie cate persoane vor ramane fara loc de munca. Potrivit unui studiu privind eficientizarea RADET facut de Pricewaterhouse Coopers in 2011 si platit de Primaria Capitalei, pentru eficientizarea regiei ar trebui concediati 2.000 din cei 4.500 de angajati.

- atat reteaua de distributie termica cat si CET-urile trebuie modernizate, lucrari care necesita miliarde de euro. Sorin Oprescu declara in martie 2013 ca, potrivit estimarilor specialistilor, modernizarea CET-urilor costa 1,8 miliarde de euro. Potrivit unui studiu privind eficientizarea RADET, facut public de Primaria Capitalei in 2011, municipalitatea trebuie sa faca investitii de peste 2 miliarde de euro in urmatorii ani in reteaua de distributie a energiei termice. "Reteaua functionează din 1966, fiind gândită pentru a furniza energie marilor industrii care mărgineau orasul. Apa caldă de la CET-uri ocolea la Sud, apoi mergea la Nord si apoi în restul zonelor, în formă de ploaie, pentru a încălzi blocurile din cartierele dormitor. De aceea se înregistrează pierderi foarte mari. CET-urile au îmbătrânit, ele raportează un randament de 42%, dar randamentul real este sub 40%", a declarat Oprescu.

- Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara la vremea respectiva ca municipalitatea nu are bani sa suporte aceste investitii, motiv pentru care serviciul va fi concesionat sau se va incheia un parteneriat public privat.