Proiectul imobiliar care propune construirea unui turn de 45 de metri inaltime la intersectia bd. Mihai Eminescu cu Calea Dorobanti a primit unda verde

Joi, 27 martie 2014, 17:29 Actualitate | Administratie Locala

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a dat unda verde proiectului imobiliar care propune construirea unui turn de 45 de metri inaltime la intersectia bd. Mihai Eminescu cu Calea Dorobanti, peste doua cladiri vechi de peste 100 de ani. Atat societatea civila cat si circa 1000 de vecini sunt impotriva acestui proiect pe motiv ca este prea inalt si distruge aspectul zonei in care se afla mai multe cladiri monument istoric.

Planul Urbanistic Zonal Dorobanti - Brosteanu – Eminescu, aprobat joi de consilierii generali,  propune construirea unui turn de 45 de metri inaltime si a mai multor cladiri cu inaltimi mai mici pe terenul  de circa 5000 de mp aflat intre cele trei strazi. Turnul ar urma sa fie in imediata vecinatate a unor monumente istorice din Calea Dorobanti si strada Eminescu. Peste 1000 de vecini au semnat mai multe memorii impotriva proiectului, neglijate de primarie. Parohia cartierului s-a manifestat de asemenea impotriva proiectului, care propune un cazinou vecin bisericii. Cladirile ar urma sa adaposteasca birouri, cazinou, hotel, locuinte, birouri  si comert. Proprietarul terenului este firma Rubin Gold, iar proiectant arhitectul Dorin Stefan.

Istoria proiectului
Istoria acestui proiect a inceput in mai 2009, cand firma Rubin Gold 2004 a prezentat Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei ce doreste sa construiasca te terenul de la intersectia Caii Dorobanti cu bd. Mihai Eminescu. Atunci, pe acest teren au fost propuse trei variante:
- un turn de 200 metri, proiectat de firma de arhitectura a arhitectei Zaha Hadid;
- o cladire de 55 de metri, proiectata de compania Bergman, Walls & Associates (Israel);
- o cladire de 90 de metri, proiectata de arhitectul Dorin Stefan.

Dupa mai multe sesiuni de discutii si proteste din partea societatii civile, Comisia Tehnica de Urbanism a inclinat spre proiectul propus de arhitectul roman, Dorin Stefan, membru in aceeasi Comisie. Inaltimea proiectului a fost scurtata, iar in final s-a ajuns la o cladire cu o inaltime de circa 40 de metri. Nici in aceasta forma ONG-uri nu au fost de acord cu proiectul intrucat era mult mai inalt decat cladirile invecinate si afecta zona protejata: "Planul Urbanistic Zonal pentru Zonele Protejate valabil din 2000 prevedea o inaltime maxima de 13 metri in strada Brosteanu, 16 metri in strada Dorobanti si 27 metri in strada Eminescu. Nu 46 de metri. Consiliul General are insa voie sa deroge de la inaltimile maxime. Etaje superioare ale imobilului ies in consola deasupra a trei Monumente istorice: Eminescu 27, Dorobanti 18 si Dorobanti 20", a declarat pentru HotNews.ro, la vremea respectiva, Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul.

In 2011, dupa modificarea Legii urbanismului, proiectul a fost oprit deoarece investitorii privati nu mai puteau initia Planuri Urbanistice Zonale pe zonele protejate.
In 2012, pentru a debloca proiectul, Primaria Capitalei a incheiat cu firma Rubin Glod 2004, proprietarul terenului, o conventie, municipalitatea devenind initiatorul Planului Urbanistic Zonal. Potrivit Legii urbanismului, in acel moment, investitorii privati nu puteau initia Planurile Urbanistice Zonale decat in urmatoarele situatii: construirea de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de productie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidentiale noi. In acest proiect nu se regaseste nici una dintre aceste functiuni. Intre timp, legea urbanismului s-a modificat din nou si investitorul a putut obtine aprobarile necesare.