Lucrarile de restaurare si extindere a hanului Gabroveni din Centrul Istoric vor fi gata pana la sfarsitul lunii aprilie a acestui an, promit autoritatile. In prezent lucrarile de construire au fost finalizate, atat restaurarea cladirii vechi cat si cladirea noua (o extindere a hanului) si se lucreaza la partea de finisaje. Cladirea trebuia terminata pana la sfarsitul anului trecut, insa acest termen nu a putut fi respectat. Investitia se ridica la 8 milioane de euro, banii venind de la Primaria Capitalei, cladirea apartinand institutiei.
"Lucrarile de restaurare si extindere se aproprie de final. Acum suntem la partea de finisaje: parchet, piatra, instalatii. Ca urgenta, trebuie sa racordam cladirea la curent. Acum suntem in negocieri cu Enel fiindca incercam sa scoatem un pret cat mai mic la energie, deoarece cladirea va fi incalzita folosind electricitatea, neexistand alta posibilitate pentru incalzire. Termenul de finalizare a lucrarilor este 30 aprilie.Trebuia terminata in decembrie 2013, dar acest termen nu era realist, nu puteam sa ne incadram. Valoarea lucrarilor se ridica la 8 milioane de euro. Mai ramane de amenajat sala de spectacol care speram ca va fi gata pana la sfarsitul anului. Speram sa obtinem fonduri norvegiene pentru acest proiect. Daca nu, speram ca banii sa fie cuprinsi in bugetul Primariei ", a declarat pentru HotNews.ro Mihaela Paun, directoarea Centrului de Proiecte Culturale a Primariei Municipiului Bucuresti.
Dupa finalizarea lucrarilor, in lun aprilie, Hanul Gabroveni va deveni centru cultural si va gazdui sali de expozitie, sali de conferinte, cursuri, iar din decembrie va functiona si sala de spectacol.
Lucrarile de restaurare, extindere si remodelare a Hanului Gabroveni au inceput in luna februarie 2012, si trebuiau finalizate, conform contractului, la data de 31 decembrie 2013.
Hanul Gabroveni este monument istoric de importanta nationala. Pentru restaurarea hanului si realizarea aditiei de pe parcela vecina, Ordinul Arhitectilor din Romania in parteneriat cu Primaria Capitalei si Ministerul Culturii, a organizat concurs de arhitectura in septembrie-decembrie 2009. Castigatorul competitiei, firma de arhitectura care face proiectul pentru restaurare a hanului si cladirea noua, este Meta Concept Design (arh. Adina Ionita, arh. Flaviu Barbacaru, arh. Mihai Opreanu si ing. Stefan Lichwar). Pentru serviciile de proiectare, companiaeste platita cu circa 125.000 de euro, potrivit site-ului de licitatii publice.
Potrivit ARCUB, licitatia pentru executarea lucrarilor de restaurare si construirea cladirii noi a fost castigata de firma Aedificia Carpati, pentru suma de 5 milioane de euro (17 milioane lei plus TVA). In anul 2011, fiindca hanul era in pericol de colaps, Ministerul Culturii, a mai platit circa 100.000 de euro pentru punerea in siguranta a cladirii. Lucrarile au fost executate de firma Niso Coninstal.
Din cele 8 milioane de euro cat costa restaurarea si extinderea Hanului Gabroveni, Ministerul Culturii a platit 1,65 milioane lei, fonduri europene nerambursabile accesate prin Mecanismului Financiar Spatiul Economic European.
Istoria Hanului Gabroveni
Potrivit municipalitatii, nu se cunoaste data exacta a construirii Hanului Gabroveni, istoricii putand certifica doar faptul ca acesta nu a fost ridicat anterior anului 1847 pentru ca, in acel an, in data de 23 martie, aproape un sfert din suprafata orasului Bucuresti, cuprinzand si zona delimitata de Lipscani, la nord, si actuala strada Franceza la sud, a fost devastata de un incendiu puternic.
Conform unor documente din vara anului 1847, Hagi Tudorache si cei cu care se invecina la est, Hagi Kevork Nazaretoglu si Hagi Agop Nazaretoglu, cer autorizatii pentru „construirea din nou” a boltilor lor din Zarafi, distruse de foc. Schitele facute pe cererile acestora si planul Borroczyn din 1852 ajuta la identificarea parcelelor pe care erau construite „boltile” in cauza, parcele care coincid cu cele ale imobilelor 84-86, 88 (actualul Han Gabroveni). Prin urmare este posibil ca aceste documente sa fie de fapt actele de constructie ale viitorului Pasaj Comercial.
In ceea ce il priveste pe cel care este posibil sa fie comanditarul si primul proprietar al imobilului din Lipscani 84-88, Tudor Hagi Tudorache, acesta fost unul dintre cei mai renumiti negustori din prima parte a secolului al XIX-lea. El detinea un numar destul de mare de spatii comerciale in hanul Sf. Gheorghe Nou, pe langa care poseda si un „grup de pravalii” numite Hanisorul, care se gaseau pe Lipscani. Cu putin inaintea mortii sale, care se produce in 1848, Tudor Hagi Tudorache se retrage din afaceri, lasandu-l in loc pe unul dintre fii sai, Constantin Hagi Tudorache. Din toate indiciile existente, Hagi Kevork si Hagi Agop, vecinii lui Hagi Tudorache, erau proprietarii imobilului identificat astazi cu adresa postala Lipscani nr. 88. Aceasta familie de negustori intrase in posesia imobilului respectiv pe la 1825, in urma unui indelungat sir de tranzactii consemnate in documentele vremii.
Constructia Hanului Gabroveni a avut atat destinatie comerciala cat de gazduire a calatorilor si in special a negustorilor veniti din zona balcanica. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea hanul a fost „modernizat” dupa cerintele vremii, fiind transformat in hotel (Hotel Gabroveni).
Incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea, Hanul Gabroveni este mentionat intr-o serie de lucrari dedicate istoriei Bucurestilor sau negotului bucurestean. In lucrarea sa aparuta in 1899, in capitolul referitor la hanuri, Ionnescu Gion arata ca Hanului Gabroveni, care conform actelor detinute de Russe si Ion Russescu, proprietari ai hotelului Gabroveni Universal, se mai numea si Bezesten era locul unde poposeau negustorii bulgari veniti de la Gabrovo, din Bulgaria. In privinta asezarii sale aflam ca edificiul era situat „la spatele Curtii Domnesti, in mijlocul numeroaselor si stramelor ulicioare negutatoresti din Targul Dinauntru”.
In 1974 Dumitru Almas si Panait I. Panait publica un studiu intitulat Curtea Veche din Bucuresti. In capitolul in care este tratata chestiunea monumentelor istorice din perimetrul Curtii Vechi, cei doi istorici discuta inclusiv despre Hanul Gabroveni pe care insa il localizeaza pe fosturile locuri ale Curtii Domnesti, acolo unde se stia ca fusese construit – adica la sud de strada Gabroveni – ci il amplaseaza pe frontul de nord al strazii, identificandu-l cu Pasajul Comercial situat intre Lipscani si Gabroveni.
"Cu toate ca intreg imobilul din Lipscani 84-86 are valoare istorica, numarandu-se printre imobilele vechi din Bucuresti si din Centrul Istoric al orasului, constructia inglobeaza fragmente ale unor cladiri anterioare, ceea ce sporeste valoarea istorica a unora dintre componente. Sondajele arheologice efectuate de-a lungul timpului in perimetrul fostei Curti Domnesti au relevat faptul ca aceasta zona a orasului era ocupata inca din secolul al XV-lea. In urma cercetarilor desfasurate intre 1967 si 1974, in incinta imobilului in discutie, au fost descoperite urme ale unor cladiri din zidarie de caramida, probabil locuinte, ridicate pe acest loc la inceputul secolului al XVIII-lea; parti ale acestor constructii au fost integrate in cladirile ulterioare si sunt vizibile in anumite zone ale subsolului. Aceste fragmente de zidarie datate la inceputul secolului al XVIII-lea au valoare istorica predominanta atat in raport cu restul imobilului cat si in relatie cu centrul istoric al orasului, numarandu-se printre putinele elemente de arhitectura civila pastrate din acea epoca", sustin reprezentantii municipalitatii.
0
0
