Ministerul Culturii a dat unda verde proiectului imobiliar de la Palatul Stirbey de pe Calea Victoriei din Capitala. Acesta prevede construirea unui bloc de 34 de metri inaltime la doar cativa metri in spatele palatului, monument istoric. Constructia noua va fi dubla ca inaltime fata de palat. In plus, in spatele cladirii de locuinte, proiectul prevede construirea unui mall cu cinci etaje plus patru nivele de parcare subterana, iar in spatele galeriilor comerciale, la strada Budisteanu, inca un bloc de locuinte mai mic, potrivit documentelor obtinute de HotNews.ro. Inainte, pe acest teren erau gradinile palatului. Palatul Stirbey va fi restaurat si functionalizat, daca proiectul propus in spatele monumentului se va realiza. Secretarul de stat care a dat unda verde proiectului, Radu Boroianu, a negat in prima faza ca a dat avizul, iar apoi a declarat ca a primat "salvarea monumentului". O parte a societatii civile se opune propunerii avizate de Ministerul Culturii.

Foto:
  • Intrucat Ministerul Culturii a aprobat proiectul fara dezbatere publica, va invitam sa va spuneti parerea despre constructiile avizate
  • Da click pe FOTOGALERIE pentru a vedea cum arata proiectul

Ministerul Culturii a dat aviz pentru restaurarea palatului Stirbey pe 17 iulie 2013, iar pe 24 octombrie 2013 a dat unda verde proiectului imobiliar din spatele palatului unde ar urma sa se construiasca mai multe locuinte de lux si un mall. Avizul este semnat de secretarul de stat Radu Boroianu.

documente

Avize Ministerul Culturii

(6 Feb 2014) PDF, 2MB

"Documentatia propune realizarea unui complex multifunctional: locuinte de lux, spatii tip galerii comerciale, la subsoluri se vor rezolva: parcare cca 500 locuri; spatii de retail, spatii tehnice, boxe, noduri circulatie, adapost ALA conform norme; la primul subsol, parter, mezanin si partial etaj I - spatii publice, galerii comerciale, expozitii; la etaje locuinte. Din punct de vedere volumetric, in spatele Palatului Stirbei este un atrium cu acoperis retractabil, care sugereaza gradina palatului. Se reconstituie grajdurile. Palatul se profileaza pe un ecran (zid inverzit), in spatele caruia se ridica afla volumul nou de locuinte, cu inaltime maxima -34.45m, parterul este retras spre str. Banului, Budisteanu si catre imobilul Budisteanu nr. 5, volumele coboara in trepte. inaltimea maxima spre str. Banului este de 21.50m, spre str. Budisteanu - 17.50 - 21.50m", se arata in avizul emis de Ministerul Culturii.

HotNews.ro a prezentat acest proiect in urma cu cateva zile, iar reprezentantii Ministerului Culturii spun ca informatiile prezentate "in presa" sunt distorsionate, desi in articol am publicat avizul emis chiar de aceasta institutie, iar textul reflecta descrierea din documentul oficial. Avizul a fost trimis chiar de Minister la solicitarea HotNews.ro.

Dupa aparitia articolului HotNews.ro, intr-un articol publicat in ziarul Adevarul, secretarul de stat Radu Boroianu a declarat ca Ministerul nu a dat aviz pentru proiectul imobiliar din spatele Palatului Stirbey.

Imediat dupa, intr-un comunicat oficial al ministerului Culturii acesta a declarat ca a dat avizul pentru salvarea monumentului de la prabusire si ca le-a impus investitorilor mai multe restrictii, fata de ce doreau sa construiasca initial.

"Am socotit ca, pana la urma, importanta este salvarea monumentului si nu razboiul dintre proprietar si autoritati", a declarat Radu Boroianu.

"Ministerul Culturii, prin reprezentantii sai, a propus proprietarilor mai multe modificari pentru planul initial realizat de acesta. Astfel, s-a propus, printre altele: scaderea regimului de inaltime, chiar cu cativa metri sub limita admisa in zona, renuntarea la legatura direct intre Palat si noul imobil, realizarea unui acoperis retractabil la noul imobil, o noua gradina, cu acoperis infrunzit, asa cum exista la numeroase monumente istorice din Europa. Toate aceste solicitari au avut unica ratiune de protejare si punere in valoare a monumentului istoric Palatul Stirbei. Din pacate, pana in 2013, datorita interventiei proprietarilor, monumentul suferise deja prejudicii ireparabile. A fost distrusa o parte din subsolul domeniului, o parte din pivnita, ceea ce pune in pericol real cladirea", se arata in comunicatul Ministerului Culturii.

In plus, reprezentantii ministerului spun ca investitorii au dat institutia in judecata, pentru aprobarea proiectului, existand sanse foarte mari sa castige.

"Mostenitorii legali ai familiei Stirbei au vandut proprietatea (n.r. Palatul Stirbey) catre Ovidiu Popescu, astazi decedat. Acesta a prezentat un proiect care prevedea daramarea anexelor si construirea unui imobil care era la regimul de inaltime al Caii Victoriei (peste 40 m inaltime), precum si o jonctiune intre Palat si acest nou imobil, pe care dorea sa il restituie bucurestenilor ca spatiu strict pentru expunerea colectiilor de arta. In anul 2013, proprietarii Palatului erau in proces cu Ministerului Culturii, in baza unor avize din perioada 2005-2006, acestia avand mari sanse sa obtina castig de cauza in justitie. In aceasta situatie, oficialii ministerului au decis initierea unui dialog cu proprietarii", spune secretarul de stat Radu Boroianu.

In plus, reprezentantii Ministerului spun ca inainte de a aviza proiectul imobiliar din spatele palatului, i-au obligat pe proprietari sa consolideze si restaureze Palatul Stirbey in regim de urgenta.

" Avizul 131 / 17.07.2013, emis de Ministerul Culturii prevede: Aviz favorabil, pentru expertiza tehnica, pentru interventia in prima urgenta, cu refacerea subsolului pe amprenta nou propusa si protejarea peretilor impotriva infiltratiilor, pentru tema de proiectare, reconstituirea corpului fostelor anexe, cele istorice, cu conditia continuarii proiectului unitar cu propuneri de constructii noi pentru intreg terenul, corelate si prezentate spre analizare in faza urmatoare", sustin reprezentantii institutiei. Interesant este insa ca lucrarile de consolidare sunt conditionate de proiectul imobiliar din spatele palatului.

Cu toate acestea, Radu Boroianu spune contrariul.

"Proprietarii aveau datoria sa se conformeze acestui aviz, fara a avea PUZ-ul. Dar noi nu putem interveni in nici un fel pentru a-I oblige pe proprietari sa puna in aplicare continutul acestui aviz. Noul Cod al Patrimoniului, care va intra foarte curand in dezbatere publica, prevede posibilitati de interventie mult mai direct. Acolo noi prevedem aceste interventii urgente ca peste tot in lume, prin care putem sa expropriem acest tip de proprietari, care isi bat joc de monumentul istoric. Pana atunci, insa, posibilitatea noastra de interventie este nula", a declarat Radu Boroianu.

Potrivit Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice:

- paza, intreinerea, conservarea, consolidarea, restaurarea si punerea in valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin, dupa caz, proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra acestora, in conformitate cu prevederile prezentei legi;

- statul garanteaza si asigura protejarea monumentelor istorice in condiiile stabilite prin prezenta lege.

- desfiinarea, distrugerea pariala sau totala, profanarea, precum si degradarea monumentelor istorice sunt interzise, constituie infractiuni si se sancioneaza conform legii

Terenul din spatele palatului Stirbey se afla in zona protejata Calea Victoriei, partea de la Calea Victoriei si zona protejata Temisana, terenul din spatele palatului. Conform regulamentului acestor zone:

In zona protejata Calea Victoriei, indicatorii urbanistici sunt: inaltime maxima 22 metri, procent de ocupare al terenului 80%, procent de utilizare al terenului 5.

In zona protejata Temisana, indicatorii urbanistici sunt: inaltime maxima 10 metri, procent de ocupare al terenului 65%, procent de utilizare al terenului 1,8.

Indicatorii urbanistici aprobati in prezent de Ministerul Culturii sunt: inaltime maxima 34,5 metri, procent de ocupare al terenului 65%, procent de utilizare al terenului 4.

Avizul de la Ministerul Culturii este unul foarte important, din cauza lipsei acestuia, proiectul fiind blocat cativa ani. Intrucat este vorba despre un monument istoric - Ministerul Culturii era cea mai potrivita institutie care putea pune restrictii pentru protejarea zonei si a palatului Stirbey. Dupa obtinerea celorlalte avize cerute de lege (Mediu, Pompieri, ISC), proiectul poate fi supus aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Daca va fi aprobat, proprietarii pot cere autorizatia de construire si se pot apuca de treaba.

Ce spun specialistii si societatea civila despre proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey

Dan Marin, arhitect si membru in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei: "Din documentele prezentate de HotNews, rezulta ca au fost eliberate doua avize, primul (nr. 13/M/17.07.2013) pentru conservarea si restaurarea Palatului Stirbei, al doilea (nr. 203/Z/24.10.2013) pentru o constructie noua situata in spatele palatului. Dupa cum arata cu claritate atat titlul proiectului la care face referire al doilea aviz - "Amplasare complex multifunctional locuinte de lux si galerii comerciale", faza Plan Urbanistic Zonal cat si plansa de reglementari anexata, avizul poate fi utilizat pentru aprobarea de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti a documentatiei de urbanism (Plan Urbanistic Zonal) necesara construirii complexului sus-mentionat".

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul:"Radu Boroianu, care de cand este secretar de stat la Ministerul Culturii a avizat numai nenorociri, dezinformeaza din nou ca sa acopere o noua porcarie pe care o avizeaza. In primul rand, Ministerul a dat aviz pentru PUZ pentru cladirea de 34 de metri din spatele palatului, desi Boroianu spune intr-un articol publicat in ziarul Adevarul ca n-a dat. Am vazut toti avizul. Precizez ca Ministerul nu avea nicio obligatie fata de proprietar, putea sa-i raspunda, cum a mai raspuns, ca noua constructie agreseaza monumentul si Calea Victoriei si Ministerul nu avizeaza.

In al doilea rand, nu exista nicio condiitionare intre avizarea mall-ului, care este optiunea Ministerului, si obligatia legala a proprietarului de a ingriji monumentul. Este o justificare penibila a autoritati, pe care am mai auzit-o, ii aprobam blocul ca sa restaureze si monumentul. In al treilea rand, legea monumentelor de acum, fara Codul patrimoniului, prevede de acum sanctiuni pentru proprietariui care isi distrug monumentele, pana la expropriere. Evident ca din pretul de expropriere ii scazi proprietarului si pretul distrugerilor. Dar de 25 de ani nici Ministerul nici Primaria n-au expropriat pe nimeni pentru acest motiv. In al patrulea rand, Radu Boroianu care se plange ca nu exista Codul Patrimoniului, este chiar persoana care are responsabilitatea emiterii Codului. Primul termen la care s-a angajat a fost martie 2013".

Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro.Do.Mo, critica in primul rand lipsa de tranparenta a Ministerului Culturii:

"Asociatia Pro.Do.Mo este parte la procesul intentat de proprietarul Palatului Stirbei Ministerului Culturii. Proces care are ca obiect obligarea Ministrului Culturii sa dea aviz pozitiv proiectului multfiunctional Stirbei Plaza. Atit ministrii Theodor Paleologu, cit si Kelemen Hunor, pe vremea cind erau Ministrii Culturii, au refuzat sa semneze avizul pentru PUZ Stirbey Plaza, considerind ca proiectul nu respecta legislatia de patrimoniu. Pro.Do.Mo a intervenit in proces, in sprijinul Ministerului Culturii. In 2012 Ministerul Culturii, de comun acord cu reclamantul, mostenitorii proprietarului Ovidiu Popescu, au comunicat Instantei ca se cauta o solutie amiabila. Desi in decursul anului 2013, Asociatia Pro. Do.Mo, ca parte in proces, a cerut in doua rinduri domnului Secretar de Stat Radu Boroianu informatii despre continutul 'intelegerii amiabile', Ministerul Culturii nu a raspuns. In opinia noastra, Ministerul Culturii ar fi cistigat acest proces daca actiunea ar fi fost continuata in Instanta. Dupa cum vedem din avizele facute publice in presa, 'intelegerea amiabila' a insemnat acceptarea in totalitate a pretentiilor proprietarului de catre Ministerul Culturii. Subliniem ca proprietarul a refuzat in repetate rinduri sa protejeze monumentul istoric daca nu i se da aviiz pentru PUZ Stirbei Plaza. Consideram conditionarea restaurarii Palatului Stirbei de avizarea favorabila a PUZ ca fiind imorala si lipsita de baza legala", a declarat Roxana Wring pentru Hotnews.ro.

In plus, aceasta spune ca Ministerul a conditionat restaurarea palatului, o obligatie legala a proprietarului, de construirea cladirilor din spatele monumentului istoric.

"In interviul publicat in ziarul Adevarul pe 7 februarie 2014, Dl. Radu Boroianu afirma ca 'avizul care ar da unda verde proiectului de modernizare nu este....nici pe departe pentru inceperea proiectului, ci din contra, pentru stoparea lui. Aceasta afirmatie contravine realitatii. Si anume, MCPN a emis un aviz pentru consolidarea in regim de urgenta a palatului, afectat grav de demolarile intreprinse tot de proprietar. Acest aviz insa este conditionat de 'continuarea proiectului unitar cu propunerile de constructii noi pentru intreg terenul, corelate si prezentate spre analizare in faza urmatoare: DALI' (autorizatia de construire, n.r)'. Cu alte cuvinte, chiar daca prin minune, proprietarul ar dori sa restaureze palatul si gradina, MCPN nu i-ar permite daca nu ar construi si corpul masiv care pune in umbra monumentul, cu tot cu cele 500 de locuri de parcare, mall comercial si locuinte de lux. Legea protejarii monumentelor istorice obliga proprietarii de monumente istorice sa le protejeze, in niciun caz nu ii obliga sa construiasca si proiecte imobiliare pe aceeasi parcela sau in zona de protectie a monumentului! Aceasta interpretare a legii este cel putin ciudata! Avizul pentru restaurare cu conditia construirii unei noi cladiri a fost dat in iulie 2013, anticipind avizul favorabil pentru PUZ Stirbei Plaza semnat de Ministrul Culturii, Daniel Barbu, in noiembrie 2013. Urmatorul pas ar fi obtinerea votului Consiliului General pentru PUZ si apoi a autorizatiei de construire. In concluzie, este de neinteles de ce dl. Boroianu neaga evidenta, si anume ca MCPN a dat unda verde pentru PUZ Stirbei Plaza", explica Roxana Wring.

Asociatia Pro.Do.Mo se opune proiectului avizat de Ministerul Culturii in spatele palatului Stirbey.

"Ne opunem PUZ Stirbei Plaza pentru ca nu respecta valoarea de monument istoric, categoria A, a Palatului Stirbey si nici contextul istoric, zona protejata Calea Victoriei si ansamblul istoric General Constantin Budisteanu. In loc sa avizeze proiectul in forma actuala, Ministerul Culturii ar fi trebuit sa solicite beneficiarului, mai intii, sa respecte legea monumentelor istorice prin lucrari de restaurare a Palatului Stirbei. Abia dupa restaurarea monumentului, investitorul sa revina cu un alt proiect de urbanism a carui volumetrie, aspect si materiale sa nu agreseze patrimoniul cultural, deosebit de valoros. Actualul proiect a fost inacceptabil in 2010 si este inacceptabil si in 2014. Suntem dezamagiti ca Ministerul Culturii a emis avizul favorabil pentru PUZ Stirbei Plaza", spune Roxana Wring.

Istoricul proiectului de la Palatul Stirbey

Proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey se discuta de aproape zece ani. Initial, s-a discutat despre aplasarea mai multor cladiri inalte pe terenul din spatele palatului si alaturi. Dupa 2004, cand s-a schimbat proprietarul cladirii, pe terenul din spatele monumentului s-au propus mai multe constructii. Intrucat legislatia in ceea ce priveste urbanismul a devenit, dupa 2007, mult mai stricta, inaltimea cladirilor propuse a tot scazut.

In 2009, Primaria Capitalei a dat aviz de urbanism pentru un ansamblu de cladiri a caror inaltime maxima este de 40 de metri. Imediat dupa, proiectul a ajuns la Ministerul Culturii unde s-a iscat un adevarat scandal.

Pe 21 decembrie 2009, ministrul Culturii la vremea respectiva, Theodor Paleologu, a dat aviz nefavorabil proiectului, acesta fiind retrimis la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice.

Pe 29 septembrie 2010, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a dat unda verde proiect imobiliar din spatele Palatului Stirbey. In termen de 30 de zile, ministrul Kelemen Hunor trebuie sa decida daca va aviza favorabil sau nu proiectul care presupune construirea unui bloc de 37,5 metri inaltime in spatele palatului, monument istoric.

Acest aviz nu a fost dat, iar proprietarul, omul de afaceri ovidiu popescu a dat Ministerul Culturii in judecata.

Istoria palatului

Palatul Stirbey a fost construit intre 1833-1835 dupa planurile arhitectului Michel Sanjouand, la comanda lui Barbu Dimitrie Stirbey (1799-1869), in acel moment mare logofat. In timpul domniei sale (1849-1853 si 1854-1856), Barbu Stirbey a folosit palatul ca resedinta domneasca. In 1852, acestuia i se aduc modificari de catre Xavier Villacrosse si Moritz von Ott.

In 1882, Alexandru Stirbey, fiul domnitorului, schimba dupa proiectul arhitectului Friederic Hartmann fatada dinspre Calea Victoriei si apare etajul cu cariatide. Palatul era cunoscut de protipendata secolului al XIX-lea si de la inceputul secolui al XX-lea pentru balurile fastuoase care se tineau aici. In spatele palatului era amenajata una dintre cele mai frumoase si luxoase gradini din Bucuresti.

Complexul a ramas in posesia familiei Stirbey pina in 1948, cind are loc nationalizarea. Atunci bunurile si pivnitele revin Intreprinderii de industrializare a vinului. Intre 1954 - 1977, in palat este gazduit Muzeul de Arta Populara. La inceputul anilor '80, se deschide aici Muzeul Ceramicii si Sticlei, ce va functiona pina in 1994. Intre 2001-2004, palatul a fost recuperat de mostenitorii familiei Stirbey si a fost vandut unui anume Ovidiu Popescu.