Un grup de cetateni va cere in instanta suspendare autorizatiei de construire eliberata in regim de urgenta de Primaria Capitalei pentru continuarea lucrarilor la Pasajul Ciurel pentru drumul expres care ar lega Bucuresti de Autostrada spre Pitesti. Autorizatia de construire a fost emisa de municipalitate in luna august a acestui an, desi Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta de acelasi grup de cetateni. In plus, prima autorizatie de construire pentru Pasajul Ciurel, eliberata de primarie in regim de urgenta, in 2010, a fost anulata de instanta.
Mai mult, pentru a opri proiectul, Grupul de Oponenta a anuntat, marti, ca va ataca in instanta hotararea de Consiliu General prin care s-a aprobat bugetul Capitalei pe 2013 si unde se aloca bani si pentru aceasta lucrare. Oamenii sunt nemultumiti ca Primaria Capitalei ignora deciziile instantei.
Reamintim ca lucrarile la pasajul de la Ciurel au inceput in 2010 si au fost abandonate imediat din lipsa de bani. Acum, santierul este in paragina. In bugetul pe 2013 s-au alocat pentru aceasta lucrare 30 milioane lei. Valoarea totala a proiectului este de 138 milioane de euro.
Victor Rausse, reprezentant al Grupului de oponenta, contesta faptul ca Primaria Capitalei a emis aceasta noua autorizatie desi Planul Urbanistic Zonal care sta la baza proiectului este suspendat si ca autorizatia a fost emisa in regim de urgenta desi nu este nicio urgenta - catastrofa naturala. Mai mult acesta contesta utilitatea publica a lucrarii, existand solutii de rezolvare a traficului mai putin costisitoare.
Cetatenii din zona spun ca proiectul drumului expres ridica urmatoarele probleme:
- este inutil, existand variante mai ieftine si care s-ar putea realiza mult mai rapid. "Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)", a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.
- nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. "Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti - Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei", a mai declarat Rausse.
- trece la doar 7 metri de uzina de apa de la Rosu, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua.
- proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu in acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi in 2000 si care nu recomanda acest proiect drept o solutie viabila
Reamintim ca in luna februarie 2013 Tribunalul Bucuresti a suspendat Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre autostrada A1 - Bucuresti-Pitesti. Ion Dedu, seful Directiei de Infrastructura din Cadrul Primariei Capitalei, a declarat la vremea respectiva ca hotararea Tribunalului nu afecteaza proiectul, iar lucrarile vor continua de indata ce municipalitatea va avea bani.
"Exproprierile pentru lucrare se pot face si in baza Studiului de Fezabilitatea, deci aceasta hotararea nu afecteaza lucrarea. Cetatenii au nevoie de aceasta lucrare de infrastructura fiindca bd. Maniu este foarte aglomerat. In acest moment, singurul lucru care ne impiedica sa facem aceasta lucrare sunt banii. De indata ce se va rezolva aspectul financiar, ne apucam de treaba si putem incepe exproprierile. Nu putem multumi pe toata lumea si sa pastram fiecare casa care s-a construit acolo, unele in mod ilegal", a declarat Dedu la vremea respectiva.
Tribunalul Bucuresti a anulat, in luna iulie 2012, autorizatia de construire pentru pasajul suprateran de la Ciurel. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona care sustine ca municipalitatea i-a luat 60 de mp din curte fara sa-l exproprieze, iar pilonul pasajului se afla la 3 m distanta de balconul sau. Primaria Capitalei poate face recurs.
Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti (penetratia Splaiul Independentei - Ciurel - Autostrada Bucuresti - Pitesti), artera ce va reprezenta o ruta alternativa la bulevardul Iuliu Maniu pentru iesirea spre vest din Capitala.
Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.
Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 - Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km, trei benzi pe sens si se estimeaza ca va costa 138 milioane de euro. Lucrarea a inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel, desi Planul Urbanistic Zonal inca nu fusese aprobat de Consiliul General. Lucrarea este realizata de consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizare este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Pentru realizarea proiectului trebuie expropriatate 40 de hectare de teren, proprietate privata.
1
5
