Moda demolarilor de week-end continua, doua cladiri construite in 1895 si una in 1920 de pe str. Christian Tell, zona Piata Amzei, fiind demolate sambata si duminica. Din cea mai valoroasa cladire a ramas doar un perete si randul de camere din spatele acestuia. Beneficiarul este firma Romtal Invest, iar firma de arhitectura care face proiectul de demolare este Imoplan. Potrivit unui studiu istoric facut de Ordinul Arhitectilor Bucuresti, cladirile aveau o valoare exceptionala si ar fi trebuit sa capete statutul de monument istoric. In locul imobilului ar urma sa se construiasca un bloc de cinci etaje, potrivit unui plan urbanistic aprobat de Consiliul General Bucuresti. A vizul de urbanism care sta la baza aprobarii acestui plan este semnat de Adrian Bold, in 2007, pe vremea cand acesta era arhitect sef.
Operatiunea de demolare a inceput sambata dupa pranz, fiind oprita la scurt timp dupa ce o bucata de zid a cazut in curtea vecinilor si acestia au chemat Politia. Lucrarile au fost reluate dupa rezolvarea incidentului si au continuat si in cursul zilei de duminica.
Inainte de inceperea demolarii, proprietarul cladirii a dat un comunicat in care spune ca are toate actele prevazute de lege.
Christian Tell_16A_inainte de demolare
Foto: Hotnews
"Societatea Romtal Invest, dezvoltatorul proiectului, anunta ca lucrarile de demolare si construire vor continua. Desfiintarea cladirilor este programata pentru astazi (n.r. - sambata) si va fi efectuata in baza autorizatiei de desfiintare emisa de Primaria Municipiului Bucuresti pe baza tuturor avizelor cerute de lege, inclusiv avizul Primarului Sectorului 1. Totodata, documentatia depusa in cadrul procedurii de avizare contine si un studiu istoric relevant, care argumenteaza ca aceste cladiri nu intra in categoria monumentelor istorice", se arata in comunicatul dezvoltatorului.
De asemenea, se afirma ca proiectul proiectul ce urmeaza a fi implementat prevede pastrarea fatadei, "in scopul mentinerii valorii estetice pe care aceasta o aduce zonei".
"In cursul procedurii de obtinere a avizului de la Directia pentru Cultura a Municipiului Bucuresti, proiectul initial care prevedea demolarea integrala a constructiilor a fost modificat in acest sens, pentru a raspunde cerintelor Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Bucuresti", se mai explica in comunicatul de presa.
Asociatia Salvati Bucurestiul sustine ca autorizatia de desfiintare emisa de Primaria Capitalei este ilegala intruct aceasta are un aviz de la Directia de Cultura Bucuresti si ar fi fost nevoie de unul de la Ministerul Culturii.
documente
Autorizatie demolare Christian Tell
(14 Oct 2013) PDF, 325KB
"Urmare a faptului ca imobilele se gasesc intr-o zona construita protejata si in zona de protectie a doua monumente istorice clasa A, pentru demolarea lor este nevoie de autorizatie de desfiintare emisa de Primarul General, care la randul ei are nevoie de aviz de desfiintare emis de Ministerul Culturii. Avizul Directiei pentru Cultura este ilegal intrucat nu Directia, ci Ministerul Culturii este competent sa emita avizul pentru desfiintare (si construire) in zonele de protectie ale unor monumente clasa A. In acest sens s-a pronuntat Curtea de Apel Bucuresti in doua decizii irevocabile (cazurile Kiseleff 39 si Kiseleff 45)", explica Asociatia Salvati Bucurestiul.
De asemenea, asociatia reclama faptul ca Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, a dat aviz favorabil pentru demolare. "Primarul Sectorului 1 a emis avizul de desfiintare in 23 august 2013 desi in 21 noiembrie 2012 emisese aviz negativ (atasat), in care scria "intrucat propunerea de desfiintare a constructiei [...] contravine caracterului arhitectural al zonei si duce la pierderea unei cladiri cu valoare istorica, ambientala si estetica deosebita, prezentul aviz nu este valabil pentru emiterea autorizatiei de desfiintare".
Proprietarul a actionat in instanta pe Primarul Sectorului 1 prin dosarul 2430/3/2013 si a pierdut irevocabil in data de 27 martie 2013. Cu procesul castigat, Primarul Sectorului 1 isi schimba decizia si emite in 23 august 2013 aviz pozitiv pentru demolare.
ONG-ul sustine ca situatia ar fi putut fi evitata daca Ministerul Culturii ar fi clasat imobilele ca monumente istorice, in baza studiului intocmit de Ordinul Arhitectilor din Romania.
Reamintim ca, desi dezvoltatorul proiectului imobiliar spune ca are un studiu istoric, care arata ca imobilele nu au valoare de monument, Ordinul Arhitectilor din Bucuresti a comandat reputatului profesor Nicolae Lascu un astfel de studiu care atesta ca imobilele din str. Christian Tell nr. 16 si 18 au valoare de monumente istorice. Ordinul Arhitectilor din Romania a solicitat Ministerului Culturii includerea imobilelor in Lista Monumentelor Istorice, insa acest lucru nu s-a realizat.
"Procedura legala in aceasta situatie este ca Ministerul Culturii sa puna studiile istorice in dezbaterea Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, care sa decida prin vot asupra includerii sau nu a imobilelor in Lista Monumentelor Istorice. Secretarul de stat in Ministerul Culturii Radu Boroianu a blocat in mod abuziv aceasta procedura, fara sa transmita, asa cum legea il obliga, studiile istorice Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice", spun reprezentantii Asociatiei Salvati Bucurestiul.
Chiar daca imobilele demolate nu aveau statutul de monument, ele fac parte din zona construita protejata Amzei, al carui regulament prevede - zona rezidential traditional tipic - unicat la nivel international, cu un fond construit de valoare arhitecturala si ar fi trebuit protejate.
Pentru demolarea acestor imobile, reprezentantii ONG-ului sustin ca vor inainta plangere penala impotriva:
- secretarului de stat Radu Boroianu;
- semnatarilor avizului de desfiintare emis de Directia pentru Cultura, Marius Damian si Sergiu Luchian;
- Primarului General, arhitectului sef si celorlalti semnatari ai autorizatiei de desfiintare;
- Primarului Sectorului 1 si celorlalti semnatari ai avizului Primarului Sectorului 1.
Blocul de 5 etaje de pe terenul casei de pe str. Cristian Tell 16-16 A a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti prin Hotararea 119/2009. Avizul de urbanism este semnat de fostul arhitect sef al Capitalei, Adrian Bold. Prin hotararea din 2009, indicatorii urbanistici au fost majorati astfel: inaltimea maxima de la 16 m la 22,5, Procentul de Ocupare al Terenului de la 65 la 67 la suta, iar Coeficientul de Utilizare al Terenului de la 2,5 la 3,9. Elaboratorul PUZ-ului este arhitectul Mihnea Vasile Marcu.
Florin Balteanu, arhitect si reprezentant al Observatorului Urban al Uniunii Arhitectilor a declarat pentru HotNews.ro ca Planul Urbanistic a fost eliberat cu nerespectarea legii: "Imobilul din str. Cristian Tell se afla la mai putin de 100 m de un monument de grupa valorica A (valoare culturala nationala sau internationala), Casa Mita Biciclista din str. Biserica Amzei 9. Un PUZ in zona de protectie a unui monument de grupa A, trebuie sa aiba avizul Directiei Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii, nu al Directiei de Cultura Bucuresti. Acelasi motiv, lipsa avizului corespunzator, a determinat recenta anulare in instanta, la solicitarea Salvati Bucurestiul, a autorizatiei de desfiintare a cladirilor din Sos. Kiseleff 45-45A".
Casa de pe strada Cristian Tell nr 16-16A, denumita si vila dr. Patzelt a fost construita dupa 1890 dupa planurile arhitectului Oscar Benis, potrivit informatiilor de pe blogul arhitectei Silvia Colfescu. "Construita dupa 1890, in stil academist de sorginte neoclasica, vila este situata intr-o gradina de proportii destul de generoase. Imbinarea fericita a volumelor, modul plin de armonie in care au fost concepute arhitectura si decorul cladirii fac din ea un frumos exemplu de locuire urbana civilizata. Pentru orice bucurestean, casa aceasta este un document pretios al identitatii locuitorului Capitalei, ce ne vorbeste despre concetatenii care ne-au precedat ca despre niste oameni demni si iubitori de frumos. Adica exact contrariul a ceea ce se spune astazi despre bucuresteni", spune aceasta.
Istoricul Andrei Pippidi, scrie, in unul din articolele sale ca, in aceasta casa ar fi locuit chiar Dimitrie Ghika (1867-1954), un personaj de prim rang in diplomatia romaneasca, impreuna cu fratii sai, monseniorul Vladimir Ghika si fratele sau Alexandru Pictorul.
Potrivit datelor de la Registrul Comertului la firma Imoplan este actionar Maria Elena Bucur. Despre aceasta presa a scris in nenumarate randuri ca este prietena lui Adrian Bold, fostul arhitect sef al Capitalei.
0
19
