Pasajul rutier de la Piata Presei - pentru care Primaria Capitalei vrea sa plateasca 18 milioane de euro - este inutil, sustin reprezentantii Filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor Romania intr-o scrisoare trimisa primarului Capitalei, Sorin Oprescu. Arhitectii spun ca Primaria Capitalei nu a tinut cont de Autostrada Bucuresti - Ploiesti, urmand ca atunci cand aceasta va intra in Bucuresti in zona Petricani (acum merge doar pana la Soseaua de Centura) traficul pe DN1 sa scada cu 30%, facand inutil pasajul pentru ca intersectia de la Piata Presei se va decongestiona. Reprezentantii Primariei Capitalei sustin ca au tinut cont de autostrada A3, iar acest pasaj va fi folositor pe termen lung, cand autostrada va ajunge in Moldova si se va aglomera, iar o parte dintre soferi vor alege din nou DN1.
documente
Scrisoarea trimisa de OAR primarului Sorin Oprescu
(11 Iul 2013) PDF, 685KB
"Conform studiilor si analizelor efectuate inclusiv de catre CNADNR, in conditiile realizarii legaturii dintre Autostrada Bucuresti-Ploiesti (A3) si reteaua de strazi a municipiului Bucuregti, 30% din traficul de lung parcurs de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti (DN1) se va transfera pe autostrada A3. Pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti se va desfasura in mod deosebit traflcul generat de relatia Bucurestiului cu localitatile de pe DNl, situatie in care va creste accesibilitatea obiectivelor din zona de nord a orasului. In aceste conditii, solutia unui pasaj rutier subteran in Piata Presei Libere este complet inutila pentru ca valorile de trafic vor fi sub capacitatea de circulatie a retelei de strazi din zona, in special pe relatia Arcul de Triumf - Fantana Miorita", se arata in scrisoarea trimisa de Ordinul Arhitectilor Bucuresti primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.
"Pasajul este inutil si mai mult decat atat, distruge o zona cu o valoare foarte mare pentru Bucuresti. Mai mult, toate masinile care vin pe DN1 vor trece prin centrul orasului. Nu spunem noi ca acest pasaj este inutil, ci o spun specialistii, ingineri de trafic, cei de la CNADNR. Pasajul, asa cum este propus in prezent de Primaria Capitalei, nu este relationat cu noua autostrada A3. Dupa ce intrarea in Bucuresti a acestei autostrazi va fi realizata, traficul pe DN1 va scadea cu 30%, deci nu va mai fi nevoie de acel pasaj", a declarat pentru HotNews.ro Mircea Ochinciuc, presedintele OAR Bucuresti.
Cifrele sunt sustinute de Eugen Ionescu, inginer de trafic si semnatar al scrisorii trimise de OAR primarului Oprescu: "Noi am facut un studiu de trafic pentru un investitor privat din zona Baneasa pentru a vedea cu cat va scadea traficul in zona dupa darea in folosinta a autostrazii A3. Daca autostrada va fi legata de Bucuresti si va ajunge la intersectia Fabrica de Glucoza cu Petricani, asa cum a fost prevazut initial, traficul pe DN1 va scadea cu 30%. Mai mult, in prezent, in intersectia de la Casa Presei exista capacitate de preluare a traficului, dar trebuie corelate semafoarele si optimizat ciclul de semaforizare. Nu este nevoie de un pasaj. Studiul Primariei Capitalei nu tine seama de autostrada A3. Am discutat despre asta la Comisia Nationala de la Ministerul Dezvoltariim, cand s-a discutat proiectul, si cei de la Primarie au spus ca pe ei nu ii intereseaza decat ce se intampla pe DN1. In plus, CNADNR reclama faptul ca autostrada A3 nu este legata de Bucuresti si nu au trafic. Mai sunt 6 km care trebuie realizati pana in zona Fabrica de Glucoza-Petricani", explica Eugen Ionescu.
Piata Presei cu si fara Pasaj
Foto: OAR
Ion Dedu, seful directiei de Infrastructura din cadrul Primariei Capitalei, spune insa ca acest pasaj va fi folositor pe termen lung, cand autostrada va ajunge in Moldova si se va aglomera, iar o parte dintre soferi vor alege din nou DN1. "In aceasta situatie, o analiza corecta se poate realiza doar printr-o buna colaborare intre arhitecti si inginerii de trafic. Daca noi nu am zis despre Casa Poporului ca este hidoasa, arhitectii nu ar trebui sa-si bage nasul in treaba noastra. Domnul Eugen Ionescu este un inginer de moda veche. Noi folosim programe de calculator care generaza simulari in baza carora putem sti clar ce se intampla cu traficul intr-o anumita zona. In intersectia de la Piata Presei coada se intinde pana la fantana Miorita. Autostrada A3 va rezolva aceasta problema doar pe termen scurt. Cand insa se va intinde pana in Brasov si apoi in Moldova, cand se vor deschide granitele si se va circula liber nu va mai fi insa suficient, o parte din trafic urmand sa revina pe DN1. Noi am tinut cont de A3 in studiul de trafic", a declarat Ion Dedu pentru HotNews.ro.
Acesta ii invita pe arhitecti sa-i convinga pe soferi sa foloseasca A3 si nu DN1: "Daca domnii arhitecti doresc sa faca o analiza, sa faca o analiza de trafic la nivel national, cu autostrada la capacitate maxima, sa vada ce se intampla. Pasajul este util. Pana la urma il facem unidirectional asa cum ne-au cerut comisiile de urbanism de la ministere. Cui nu-i vine sa creada sa mearga sa vada ce coada este pe DN1. Cum e mai bine: sa faci ceva frumos dar nefunctional sau ceva mai putin frumos, dar care sa functioneze. Daca domnii arhitecti stau pe DN1 si ii conving pe cei care vin de la Corbeanca, Balotesti sa mearga pe A3, eu nu mai fac pasajul si ma duc sa dirijez traficul".
In replica, reprezentantii Ordinului Arhitectilor Bucuresti spun ca acest pasaj va incuraja soferii sa treaca prin centrul Bucurestiului, ceea ce va duce la aglomerarea aestei zone.
"Bazandu-ne pe experienta internationala a ultimelor decenii, care a demonstrat ca diminuarea congestiei traficului din zona centrala este posibila prin crearea de rute ocolitoare - centuri, inele - nu prin directionarea traficului pe radialele existente sau prin crearea altora noi, credem ca circulatia de viteza catre centrul Bucuregtiului trebuie limitata, chiar descurajata. De altfel, Primeria Municipiului Bucuresti, prin serviciile sale de specialitate, se contrazice singura atunci cand prin PlDU (Planul Integrat de Dezvoltare Urbana) propune construirea de inele, iar prin sustinerea proiectelor pentru pasajele din Piata Presei Libere si din Piata Charles de Gaulle incurajeaza amplificarcare traficului catre centru", se mai arata in scrisoarea trimisa de Ordinul Arhitectilor Bucuresti primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.
De asemenea, OAR Bucuresti subliniaza faptul ca prin construirea pasajului in forma actuala se va distruge bd. Kiseleff - unul dintre simbolurile Bucurestiului.
"Dupa cum este bine cunoscut, Soseaua Kiseleff este una dintre cele mai frumoase si incarcate de semnificatii artere ale Bucurestiului. Este bulevardul de promenada cu cea mai veche traditie, axul monumental care conduce catre Arcul de Triumf si, nu in ultimul rand, principala poarta de intrare dinspre nord in capitala Romaniei. Consideram ca acest pasaj este nu numai nejustificat, ci si brutal prin consecintele pe care le va avea asupra Soselei Kiseleff", se arata in scrisoarea trimisa de Ordinul Arhitectilor Bucuresti primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.
"Modul cum este gandit proiectul pasajului din Piata Presei Libere releva faptul ce valorile si semnificaliile sociale, culturale si istorice ale Soselei Kiseleff sunt complet ignorate de catre promotorii lui. In mod evident, ei nu privesc aceaste artere decat ca pe un simplu canal de circulatie pentru automobile. Proiectul este distructiv in sens fizic, pentru ca, prin rampa care incepe in Piata Presei Libere, se mutileaza inceputul axului, defrisand un mare numar de arbori si dezechilibrand profilul transversal al arterei. Proiectul este distructiv si in sens simbolic, pentru ca propune ca intrarea cea mai importanta in capitala Romaniei si continuarea drumului catre Arcul de Triumf sa se faca nu la sol, printre multiple aliniamente de arbori, ci printr-un pasaj subteran", explica arhitectii.
In finalul scrisorii, filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania cere Primariei Capitalei sa renunte la pasaj si sa ia urmatoarele masuri:
- sa restranga Pasajul propus la Piata Presei Libere doar la directia DN1 - Bulevardul Expozitiei si sa elimine rampa catre Soseaua Kiseleff. "Rezolvarea la sol, prin giratie, a circulatiei din Piata Presei Libere este perfect posibila, asa cum se intample in piete similare din multe alte mari orage europene", sustin reprezentantii OAR Bucuresti.
- sa se aloce fonduri pentru proiectarea si executia conexiunii dintre Autostrada Bucuresti-Ploiesti (A3) si reteaua de strazi a municipiului Bucuresti.
- sa se realizeze un studiu pentru un sistem de transport public integrat de calatori care sa reprezinte o alternativa la transportul individual. Aceste masuri vor duce la decongestionarea traficului si reducerea poluarii, spun arhitectii.
- sa organizeze o dezbatere profesionala ca sa se ajunga la o solutie viabila.
Primaria Capitalei a pus in dezbatere publica, la inceputul acestei saptamani, Planul Urbanistic Zonal care stabileste cum va arata pasajul rutier subteran de la Piata Presei Libere. Potrivit documentului, pasajul se va realiza pe un singur sens - dinspre DN1 spre Soseaua Kiseleff. Mai exact, pasajul va intra in subteran de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti, dupa Fantana Miorita, va trece pe sub Piata Presei Libere unde se va bifurca si va iesi pe Soseaua Kiseleff, in zona strandului Tineretului, si pe bd. Marasti imediat dupa cele doua turnuri gemene de la Piata Presei. Pentru acest pasaj Primaria Capitalei ar urma sa plateasca 18 milioane de euro. In plus, municipalitatea doreste sa construiasca si un pasaj subteran pentru pietoni. Dupa finalizarea dezbaterii publice, planul urbanistic urmeaza sa fie supus la vot in Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Primaria Capitalei a facut deja licitatie pentru construirea Pasajului rutier de la Casa Presei, contractul in valoare de circa 18 milioane de euro fiind atribuit consortiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Edilitare si Infrastructura si SC Consitrans SRL, pe 8 mai 2011.
2
9
