Primaria Capitalei a pus in dezbatere publica regulamentul pentru reabilitarea fatadelor cladirilor din Bucuresti. Potrivit documentului, proprietarii imobilelor darapanate au obligatia sa repare fatada, pe cheltuiala proprie, in termen de 12 luni dupa ce au fost notificati de primarie, acest termen putand fi prelungit cu maxim 6 luni. Regulamentul vizeaza inclusiv cladirile din zonele protejate, unde sunt imobile vechi cu valoare arhitecturala mare, si permite si izolarea termica a fatadelor. In anumite situatii, lucrarile de refacere a fatadelor pot fi facute si fara autorizatie de construire, doar in baza unui aviz emis de arhitectul sef. In plus, regulamentul interzice amplasarea aparatelor de aer conditionat, a tevilor de gaz si a antenelor TV pe fatada principala a cladirilor.
- Da click pe FOTOGALERIE pentru a vedea case din zonele protejate distruse de proprietarii care au vrut sa reabiliteze fatadele
- Ce prevede "Regulamentul de interventie - reabilitarea fatadelor pentru cresterea calitatii arhitectural - ambientale a cladirilor, in municipiul Bucuresti" pus in dezbatere de Primaria Capitalei:
- proprietarii cladirilor care, prin nivelul de degradare a fatadei, pun in pericol sanatatea, viata, integritatea fizica si siguranta populatiei si/sau afecteaza calitatea mediului inconjurator, a cadrului urban construit si a spatiilor publice urbane sunt obligati, din proprie initiativa, sa reabiliteze fatada cladirii.
- daca proprietarii nu se conformeaza, primaria ii va notifica sa isi refaca fatada. Termenul general pentru executarea lucrarilor de interventie este de 12 luni de la data primirii notificarii. Primaria poate majora acest termen cu cel mult 6 luni.
- in cazul in care refuza sa execute lucrarile, Primaria poate executa ea lucrarile, urmand sa-si recupereze banii de la proprietari.
- nu sunt obligati sa-si repare fatada cladirilor proprietarii imobilelor incadrate in clasa I de risc seismic, a celor incluse in programul de reabilitare si a monumentelor istorice.
- in urma activitatii de identificare si inventariere a cladirilor din municipiul Bucuresti au fost selectate, pentru etapa l, urmatoarele zone de actiune prioritara: Bd. Lascar Catargiu, Calea Victoriei, Bd. Carol - Bd. Pache Protopopescu, Bd. Gh. Magheru, Bd. N. Balcescu, Bd. l. C. Bratianu, Bd. Regina Elisabeta si Bd. M. Kogalniceanu.
- o data cu repararea fatadei, proprietarii pot executa si lucrari de reabilitare termica.
- pentru reabilitarea fatadei este nevoie de autorizatie de construire. In cazul zonelor protejate este nevoie si de aviz de la Ministerul Culturii.
- In situatia in care, in conditiile legii, lucrarile de interventie pot fi executate fara autorizatie de construire, acestea se realizeaza cu avizul tehnic prealabil al arhitectului-sef al municipiului Bucuresti ori, dupa caz, al arhitectului-sef al sectorului, emis in baza proiectului tehnic si detaliilor de executie.
- lucrarile de reabilitare a fatadei se executa pentru intreg imobilul, indiferent de forma de proprietate asupra acestuia.
- lucrarile se executa pentru intreg imobilui, in intervalul de timp stabilit, indiferent de forma de proprietate asupra acestuia, indiferent daca necesita sau nu autorizatie de construire.
- pentru constructiile situate in zonele construite protejate se interzice realizarea de suprafete vitrate de mari dimensiuni (perete cortina), utilizarea materialelor improprii (placaje ceramice si alte asemenea materiale care ar putea sa strice caracterul specific/omogen al zonei sau suprafete metalice stralucitoare) si utilizarea culorilor stridente.
- cromatica fatadelor in zonele protejate va fi in concordanta cu specificul fiecarei zone. In urma interventiilor de reabilitare, fatada cladirii va fi readusa la culoarea stabilita in proiectul initial, daca nu exista alte specificatii.
- pentru fatadele constructiilor situate in afara zonelor protejate se vor utiliza culori predominant deschise si neutre din urmatoarele categorii: alb, galben, gri, bej. Acestea vor fi stabilite prin autorizatia de constructie sau prin avizul tehnic prealabil al arhitectului sef, in functie de zona. Culorile puternice se vor folosi ca exceptie si complementar pe suprafete reduse.
- culorile tamplariei vor fi cele originale sau vor fi alese in concordanta cu cromatica fatadelor si vor fi, de asemenea, specificate in autorizatia de constructie sau in avizul tehnic prealabil al arhitectului sef.
- noile bransamente pentru electricitate si telecomunicatii vor fi realizate ingropat, daca legislatia nu prevede altfel.
- se interzice dispunerea antenelor TV - satelit in locuri vizibile din strada si se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV.
- se interzice amplasarea firidelor de bransament pentru electricitate si telecomunicatii pe fatadele principale ale cladirilor.
- conductele de gaze se vor dispune conform normelor, cu interdictia de amplasare pe fatada principala.
- se interzice montarea aparatelor de aer conditionat pe fatadele catre strada.
- se vor pastra doar panourile publicitare si firmele amplasate cu autorizatie.
- lucrarile de reabilitare a fatadelor vor fi facute pe cheltuiala proprietarilor.
- primaria poate asigura din bani de la bugetul local preluarea integrala a acestor cheltuieli in cazul in care proprietarii sunt in imposibilitate de a finanta lucrarea, la cererea acestuia/acestora, daca acestia fac dovada ca realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe economie.
- Primaria Capitalei are obligatia de a identifica imobilele cu fatada degradata si de a notifica proprietarii sa le reabiliteze.
- proprietarii care nu isi reabiliteza fatadele risca amenzi de pana la 8.000 lei.
Regulamentul elaborat de Primaria Capitalei preia in mare parte reglementarile stabilite de Legea 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor (Legea fatadelor). Si in aceasta lege era prevazuta obligatia reabilitarii fatadelor imobilelor din zonele protejate.
Potrivit Legii fatadelor, Primaria Capitalei trebuia sa elaboreze si aprobe acest regulament inca din octombrie 2011.
Ordinul Arhitectilor Bucuresti a atras atentia in nenumarate randuri, inca de la adoptarea Legii fatadelor in 2011 ca, in cazul zonelor protejate, obligarea proprietarilor de a reabilita fatadelor, fara controlul strict al autoritatilor, ar putea duce la masacre. "Intr-adevar, sunt zeci de cladiri cu fatadele foarte degradate. Au fost si cazuri cand bucati de tencuiala din aceste imobile au cazut pe trotuar, punand viata trecatorilor in pericol. Pentru blocurile de la periferie sau cele fara valoare arhitecturala este un proiect bun. Pentru zonele protejate este insa problematic. Multi dintre proprietarii acestor cladiri nu vor avea bani sa plateasca restauratori sa le repare si vor chema "mesteri" priceputi la toate care vor strica toate ornamentele acestor imobile (brauri, ancadramente, bosaje, profile, balcoane, logii, aticuri, bovindouri). Si pot sa va spun ca avem o multime de astfel de exemple, chiar inainte ca proprietarii sa fie obligati sa repare fatadele. In plus, am vazut ca, pentru multi, repararea fatadei si eficientizarea termica a cladirii inseamna sa puna polistiren pe fatada si tamplarie PVC cu rame de plastic. Or, daca faci asta la o cladire monument sau o casa din zonele protejate, e ca si cum ai demola-o. Isi pierde valoarea. Chiar daca statul ofera facilitati pentru refacerea fatadelor, asta nu este o granatie ca lucrarile vor fi facute bine atata timp cat administratiile locale nu au personal specializat pentru a gestiona astfel de interventii. Pentru realizarea proiectului de reabilitare a fatadei, in cazul zonelor protejate, nu este suficient un arhitect cu drept de semnatura, ci este nevoie de un restaurator", a declarat Dan Marin, membru al Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei si al Ordinului Arhitectilor Bucuresti.
Dupa ce va sta in dezbatere publica timp de 30 de zile, acest regulament va fi supus la vot in Consiliul General al Municipiului Bucuresti. El se va aplica doar daca consilierii generali isi vor da acordul.
5
2
