In prima sedinta de Consiliu General, dupa alegerile din iunie, cand USL a obtinut majoritatea, s-au aprobat toate proiectele propuse de primarul Sorin Oprescu, insumand in total peste 2,5 miliarde de euro. Pentru autostrada suspendata s-a aprobat cheltuirea a 1,57 miliarde de euro, s-a dat unda verde si drumului express spre autostrada Bucuresti-Pitesti, o investitie de 138 milioane de euro, exproprierilor pentru strapungerea Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu - circa 7 milioane de euro - si s-a aprobat construirea unu bloc de parcare de 27 de metri in Centrul Istoric.

Deorece in momentul in care s-a votat imprumutul de 800 de milioane de euro pe care vrea sa-l acceseze Primaria Capitalei nu erau toti consilierii USL in sala, si proiectul nu a fost adoptat, dupa sedinta de consiliu s-a convocat o sedinta "de indata" si proiectul a a primit unda verde. Marea parte a acestor proiecte au fost respinse de majoritatea PDL din mandatul trecut, iar societatea civila le considera "extrem de nocive" pentru oras si niste gauri negre pentru bugetul local.

Sedinta Consiliului General a inceput la ora 14.00, cu o peste ora intarziere fata de termenul programat. Desi un grup de 20 de cetateni a cerut primarului general Sorin Oprescu si presedintelui de sedinta sa li se permita accesul in sala de Consiliu General si sa ia cuvantul, cererea le-a fost refuzata. "Oamenii nu doresc decat circ la aceste sedinte. Am amenajat o camera la mezaninul primariei, cu ecrane, iar cetatenii pot urmari sedinta de consiliu de acolo, din momentul in care intra consilierii in sala pana cand se termina. Pot lua cuvantul prin intermediul unei camere web. In felul acesta asiguram transparenta totala. Sala in care se desfasoara sedinta a devenit neincapatoare datorita dorintelor presei si ale noastre de a asigura transparenta totala", a declarat Oprescu. In replica, cetatenii, aflati in sala de la mezanin, au afisat plancarte cu sloganele: "Nu suntem cetateni virtuali", "Peste 4 ani tot pe videochat", "Vrem sa vedem ce-am ales". Consilierii au permis accesul in sala de consiliu doar in cazul a patru persoane care doreau sa ia cuvantul in legatura cu proiectul drumului expres catre Autostrada Bucuresti-Pitesti. Acestia sunt impotriva drumului fiind afectati de exproprieri.

Dupa incepera sedintei au fost numiti reprezentantii consilierilor in comisiile de specialitate. Intrucat au trebuit tiparite buletine de vot pentru fiecare consilier in parte, la cele 15 proiecte de hotarare care prevedeau nominalizarea consilierilor, aceasta activitate s-a intins pana la lasarea serii.

Apoi, in aproximativ o ora, consilierii USL, care detin majoritatea in Consiliul General, au votat cele 50 de proiecte de hotarare care au ramas pe ordinea de zi si care insumeaza cheltuieli de circa 2,5 miliarde de euro. Majoritatea acestor proiecte au fost respinse in manadatul trecut de aproximativ zece ori, atunci majoritatea in CGMB fiind detinuta de PDL.

Consiliul General a Municipiului Bucuresti a dat unda verde urmatoarelor proiecte:

• Imprumutul de 800 milioane de euro

Initial proiectul privind accesarea unui imprumut de 800 milioane euro nu a fost adoptat de Consiliu deoarece o parte dintre consilierii USL au iesit din sala si nu au intrunit majoritatea, avand 24 de voturi (grupul USL) pentru si 16 "impotriva" (grupul PDL + PPDD). Imediat dupa terminarea sedintei de Consiliu, grupul USL au convocat o sedinta de indata si a votat si acest proiect. Din imprumutul de 800 milioane de euro, 500 de milioane vor fi folositi pentru plata datoriei rezultata din emisia de eurobonduri din 2005 si continuarea investitiilor in infrastructura. Banii vor fi luati de la banci externe sau interne si vor trebui returnati, cu dobanzile aferente, in 20 de ani. "Deocamdata nu stim daca vom gasi finantatori care sa ne acorde cele 800 de milioane de euro, nu stim daca este vorba de o banca interna sau externa si la cate banci va trebui sa apelam pentru a face rost de acesti bani", a declarat primarul Sorin Oprescu. Prin hotararea votata joi, consilierii generali l-au imputernicit pe edilul sef sa negocieze cu bancile imprumutul si rata dobanzilor si sa semneze in numele si pe seama Municipiului Bucuresti contractele.

Vezi aici pe ce proiecte vor fi cheltuiti restul de 300 de milioane de euro din imprumut.

Bugetul Primariei Capitalei pe anul 2012 este de 1 miliard de euro. Din aceti bani trebuie platite subventiile la RADET, RATB, iluminatul public si celelalte servicii publice, suma destinata investitiilor fiind sub 30%.

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, a declarat despre acest proiect: "Contractarea unui credit de 500 milioane euro pentru refinantarea creditului de 500 milioane euro scadent in 2015 este o operatiune normala. Insa pentru contractarea unui credit suplimentar de 300 milioane de euro Primaria trebuie sa arate cetatenilor care vor fi proiectele in care vor fi cheltuiti acesti bani. O astfel de justificare nu exista in expunerea de motive a hotararii".

• 1,5 miliarde de euro pentru "autostrada suspendata"

Potrivit hotararii aprobate joi, alesii locali si-au dat girul pentru cheltuirea a 1,57 miliarde de euro pentru acest proiect, banii urmand sa fie cheltuiti astfel:

• 233 milioane euro pentru exproprieri si amenajarea terenului
• 57,7 milioane euro pentru proiectare si asitenta tehnica
• 1,26 miliarde euro pentru construirea propriu-zisa a autostrazii
• 153 milioane euro pentru alte cheltuieli

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat ca aceasta suma nu va fi platita de la bugetul local, ci dintr-un parteneriat public-privat. Insa, potrivit proiectului de hotarare votat, "finantarea investitiei se va face din alocatii bugetare si/sau alte fonduri legal constituite". Nu este specificat nimic despre un parteneriat public-privat si despre modul cum partenerul privat isi va recupera investitia facuta. La inceputul anului Oprescu a declarat ca banii ar putea veni dintr-un parteneriat cu o companie chineza. Joi, edilul a declarat ca proiectul va fi facut cu "chinezii sau cu rusii sau americanii sau coreenii". In martie 2012, la nivelul intregii tari, investitiile straine directe au fost de 393 milioane de euro, iar in iunie de 621 milioane euro.

Autostrada suspendata (Inelul Median Zona de Nord) are 13 kilometri si va face legatura, adiacent caii ferate, intre Sos. Colentina si Bd. Uverturii. Vezi aici traseul.

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul a declarat despre acest proiect: "Pretul de executie pentru soseaua de 13,150 km este de 1,34 miliarde euro, adica 101,7 milioane euro / km. Acest pret este urias. Costul international de executie al unei autostrazi este de 3 - 10 milioane euro / kilometru".

• 7 milioane de euro pentru exproprierile de la strapungerea Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu

Alesii locali au aprobat cheltuirea sumei de 30,9 milioane lei (circa 7 milioane euro) pentru exproprierea a circa 29 .000 mp de teren si 1028 mp de constructii. Sumele primite de proprietari variaza intre 719 euro si 1,8 milioane euro. Cea mai mare suma o va primi SC AC Investitii SRL, respectiv 1,8 milioane euro pentru un teren de 5.435 mp (circa 340 euro/mp). Pe locul II se afla firma Hofigal care va primi 1,1 milioane de euro pentru 2.310 metri patrati de teren si trei corpuri de cladire va primi 1,5 milioane de euro (650 euro/mp teren plus constructii). Proprietarii persoane fizice vor primi bani mai putini. Ovidiu si Nicolae Anastasescu vor primi pentru un teren de 7.496 metri patrati 554.000 euro (73 euro/mp). Vezi aici lista completa cu sumele pe care la-au primit persoanele expropriate.

Potrivit anunturilor postate pe site-ul anunturiparticulari.ro pretul terenului in zona este intre 40 si 100 de euro/mp.

Deocamdata lucrarile la strapungerea Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu sunt blocate deoarece in mandatul trecut consilierii PDL nu au aprobat suma necesara exproprierilor. Lucrarile au inceput in martie 2010 si ar fi trebuit terminate in iunie 2012. Constructor: Delta ACM, Eurovia Construct International, Search Corporation. Proiectant: Search Corporation.

• 56,5 de milioane pestru statia de epurare de la Glina

Acesti bani reprezinta constributia Primaria Capitalei in cazul obtinerii unui imprumut prin Programul Operational Sectorial de Mediu pentru finalizarea statiei de Epurare de la Glina Faza a II.

• Drumul Expres spre autostrada Bucuresti-Pitesti

Consilierii au aprobat Planul Urbansitic Zonal care stabileste traseul penetratiei Splaiul Independentei - Ciurel - Autostrada Bucuresti - Pitesti, artera ce va reprezenta o ruta alternativa la bulevardul Iuliu Maniu pentru iesirea spre autostrada Bucuresti-Pitesti. Potrivit Planului Urbanistic Zonal, drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 - Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km, trei benzi pe sens si se estimeaza ca va costa 138 milioane de euro. Lucrarea a inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel, desi Planul Urbanistic Zonal inca nu fusese aprobat de Consiliul General. Lucrarea este realizata de consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizare este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014.

Pentru realizarea proiectului trebuie expropriatate 40 de hectare de teren, proprietate privata. Intre timp, Tribunalul Bucuresti a anulat, in luna iulie, autorizatia de construire pentru pasajul suprateran de la Ciurel. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona care sustine ca municipalitatea i-a luat 60 de mp din curte fara sa-l exproprieze, iar pilonul pasajului se afla la 3 m distanta de balconul sau. Primaria Capitalei poate face recurs.

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul a declarat despre acest proiect: "Proiectul este extrem de nociv pentru oras, propunand o sosea expres care sa aduca fluxul de autoturisme din autostrada Pitesti - Bucuresti direct in Splaiul Independentei, zona Semanatoarea, la mai putin de 2 kilometri de Piata Unirii. Proiectul, numit initial penetrarea A1 - A2, incurajeaza traversarea orasului pe directia est - vest prin centrul orasului, prin Piata Unirii. Mentionam ca nu exista un studiu de circulatie pe care proiectul sa se bazeze. De asemenea, soseaua va trece la cativa zeci de metri de bazinele descoperite de apa potabila de la Rosu, care asigura alimentarea cu apa a populatiei Bucurestiului".

• Parcarea din Centrul istoric

Planul Urbanistic Zonal aprobat joi de consilieri prevede construirea unui bloc de parcare de 27 metri inaltime in Centrul Istoric, pe str. Toniza, nr 7-9. Beneficiar: Primaria Capitalei Proiectant: Urbis 90.

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul a declarat despre acest proiect: "Asociatia Salvati Bucurestiul este de acord cu construirea unei parcari in zona Lipscani. Este insa aberanta functiunea de parcare supraterana in centrul istoric. Asociatia propune un parteneriat cu Universitatea Bucuresti, aflata in mare deficit de spatii, astfel incat parcarea sa fie subterana, iar constructia supraterana sa fie alocata Universitatii Bucuresti"

• Strategia de salubrizare

In principal, documentul reglementeaza serviciul de salubrizare din Bucuresti, dar da si Primariei Capitalei puterea de a organiza o licitatie pentru desemnare firmei/firmelor care vor face curatenie in oras. Pana acum aceasta competenta revenea sectoarelor. "Exista interese legate de gunoi. Gunoiul aduce foarte multi bani celor care il opereaza. Atunci (1997), serviciile au fost delegate catre sector, ceea ce a dus la haos. Nu convine nimanui sa respecte legea. Legea spune foarte clar ca acest serviciu este delegat, dar printr-o licitatie la nivelul Primariei Generale pentru ca am ajuns la o medie de 22 de milioane de euro pe sector pentru curatenie. Or asa ceva nu se poate pentru ca nu mai avem de unde. Banii astia incerci sa-i aduci inapoi ca sa-i bagi in investitii, sa-i introduci in ceea ce insemna subventie pentru caldura. Beneficiu va fi ca vor scadea sumele cheltuite cu curatenie in sector. Eu le garantez ca voi respecta legea. Cine nu vrea sa inteleaga are doua sanse: ori e prost, ori e prost. O voi respecta in toamna asta. Acum doi ani de zile, primarii de sector, primaria generala a fost lasata in offsaid. Trebuie sa faci curat, dar nu ai voie sa faci licitatia. Alte licitatii decat cea generala. Catre ea ne indreptam. Eu stiu ca ii supar pe marii latifundiari ai gunoiului", a declarat Oprescu.

Vezi aici ce prevede strategia de salubrizare.

Anul trecut, Consiliul Concurentei a decis ca primariile de sector sa organizeze licitatii pentru redesemnarea operatorilor de salubrizare din Capitala, intrucat, in perioada 2004-2007, Primariile de sector au prelungit automat contractele atribuite in 1999, iar aceasta practica este neconcurentiala.

Dupa aprobarea strategiei de Consiliul General al Municpiului Bucuresti, conditiile impuse de acest document se vor regasi in caietele de sarcini pentru licitatii.

Primul contract de prestari servicii de salubrizare din Bucuresti a fost incheiat in data de 10.01.1997, cand Consiliul General al Municipiului Bucuresti a semnat cu SC RER - RWE ECOLOGIC SERVICE SA Bucuresti - REBU un contract pentru o perioada de 10 ani. Ulterior, durata contractului s-a modificat printr-o hotarare de Consiliu General care care prevedea reorganizarea serviciului public de salubrizare prin organizarea de licitatii pentru sectoarele 2, 3 si 6, urmand ca in sectoarele 1, 4 si 5 aceasta activitate sa fie realizata, in continuare, de REBU SA.

In sectorul 1 al Capitalei, REBU a facut curatenie pana in august 2007 cand, primaria de sector a facut licitatie pentru desemnarea altui operator. Prima licitatie a fost contestata. In decembrie 2007 s-a organizat o noua licitatie, castigata de compania Romprest, contractul fiind incheiat pe 25 de ani.

In sectorul 2 al Capitalei, din 1999 pana in prezent activitatea de salubrizare este concesionata firmei Supercom, contractul fiind prelungit prin acte aditionale.

In sectorul 3 al Capitalei, din 1999 pana in prezent activitatea de salubrizare este concesionata firmei Rosal, contractul fiind prelungit prin acte aditionale.

In sectorul 4, REBU face curatenie din 1997 pana in prezent, contractul initial fiind prelungit prin acte aditionale.

In sectorul 5, din 1999 pana in in 2001 activitatea de salubrizare a fost facuta de REBU. In noiembrie 2001, Consiliul local a decis ca salubrizarea si deszapezirea pe raza acestui sector sa fie efectuata de catre Administratia Domeniului Public Sector 5. In 2011, Primaria sector 5 a organizat licitatie pentru delegarea serviciului de salubrizare, castigatoarea licitatiei fiin firma ROMPREST.

In sectorul 6, din 1999 pana in prezent activitatea de salubrizare este concesionata firmei URBAN, contractul fiind prelungit prin acte aditionale.