Primaria Capitalei a relansat licitatia pentru Planul Urbanistic General (PUG), potrivit site-ului de licitatii publice. Termenul limita de depunere a ofertelor este 26 septembrie 2012, iar noul PUG trebuie sa fie gata in termen de trei ani. Actualul PUG expira insa in februarie 2013 si potrivit actualei Legi a Urbanismului nu mai poate fi prelungit. In situatia in care un oras ramane fara PUG legea interzice eliberarea autorizatiilor de construire si desfiintare pana la finalizarea noii documentatii de urbansim. Astfel, daca nu se modifica legea, timp de 3 ani in Bucuresti nu se va mai putea construi nimic.
Potrivit articolului 46 din Legea urbanismului, "Planul urbanistic general are atat caracter director si strategic, cat si caracter de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul Urbanistic General, care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani".
Dupa expirarea termenului de valabilitate de zece ani, PUG-ul poate fi prelungit inca doi ani. "Termenul de valabilitate a Planului Urbanistic General se prelungeste pe baza de hotarare a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucuresti pana la intrarea in vigoare a noului plan urbanistic general, dar fara a depasi 2 ani de la data depasirii termenului de valabilitate", se arata in aceeasi lege la articolul 46, aliniatul 12.
Potrivit ultimelor modificari aduse Legii Urbanismului prin Ordonanta de Urgenta 7/2011, publicata in Monitorul Oficial din data de 25 februarie 2011: "Planurile de urbanism generale al caror termen de valabilitate a fost depasit la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si pentru care a fost initiata procedura de achizitie a elaborarii/actualizarii pot fi prelungite prin hotarare a consiliului local pana la data aprobarii noii documentatii, dar nu mai mult de 2 ani de la data publicarii prezentei ordonante de urgenta".
Deci, PUG-ul Bucurestiului expira pe 25 ianuarie 2013. Din acest moment si pana la data aparitiei noului PUG, potrivit Legii Urbanismului, articolul 62: "In situatia neactualizarii documentatiilor de urbanism pana la expirarea termenelor de valabilitate prevazute prin hotararile de aprobare a acestora, se suspenda eliberarea autorizatiilor de construire/desfiintare". Daca licitatia pentru actualizarea PUG-ului se va desfasura fara probleme, desemnarea castigatorului, solutionarea contestatiilor si semnarea contractului intre municipalitate si castigator va avea loc catre sfarsitul anului 2012.
Din acest moment, termenul de realizare al noului PUG, fara eventuale intarzieri, este de trei ani. Deci, trei ani fara PUG si fara posibilitatea de emitere a autorizatiilor de construire/desfiintare. Trebuie mentionat insa ca nici macar strategia care va sta la baza PUG-ului nu a fost aprobata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, motiv pentru care este greu de crezut ca licitatia se va putea desfasura fara probleme.
La inceputul anului 2011, Primaria Capitalei a lansat inca o licitatie pentru Planul Urbanistic General, insa a fost contestata dupa care anulata.
Seful Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, Sorin Gabrea, recunoaste ca dupa expirarea PUG-ului nu se vor mai putea emite autorizatii de construire/desfiintare, insa spera ca se va gasi o solutie. "Este adevarat, dupa ce PUG-ul expira la sfarsitul anului si conform legislatiei in vigoare nu se mai poate prelungi si nu se vor mai putea emite autorizatii. Sa speram insa ca legiuitorul va modifica legea si vom avea voie sa-l prelungim. Nu poate sa ramana Bucurestiul fara PUG si in mod sigur nu il putem actualiza pana la sfarsitul anului. Sunt sigur ca se va gasi o solutie", a declarat Gabrea pentru HotNews.ro.
Contactat telefonic de HotNews. ro, arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrscu, a declarat initial ca nu se mai poate construi nimic dupa ce expira PUG-ul dupa care a revenit si a spus ca se poate construi in anumite conditii. Legea nu prevede insa nimic in acest sens. De asemenea, arhitectul sef a declarat ca, pentru evitarea acestei situatii ar trebui modificata legea. "Trebuie modificata legea. Nicio tara din lume nu prevede un termen de valabilitate pentru planurile urbanistice zonale. Acesta prevedere a avut o justificare la un moment dat, ca sa puna presiune asupra administratiilor locale sa realizeze la timp aceste documentatii, insa acum nu mai are nicio justificare. La Bucuresti, pentru finalizarea noului PUG este nevoie de cel putin trei ani", a declarat pentru HotNews.ro Patrascu.
PUG-ul Bucurestiului a fost aproabat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in anul 2000. In decembrie 2010 a fost prelungit cu un an. La fel si in decembrie 2011. Acesta va expira in decembrie 2012. Potrivit ultimelor modificari ale Legii Urbanismului ar putea fi prelungit pana in pe 25 februarie 2013. Ca sa evite aceasta situatie, Primaria Capitalei ar fi trebuit sa inceapa demersurile pentru actualizarea PUG-ului cu cel putin 3 ani inainte ca acesta sa expire.
Conditiile impuse de primarie participantilor la licitatia pentru revizuirea PUG-ului:
- Cifra de afaceri anuala medie pe ultimii 3 ani sa fie de cel putin 10.000.000 lei;
- Sa fi elaborat/participat la elaborarea, in ultimii 3 ani, la cel putin o documentatie Plan Urbanistic General/Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal/Master-Plan sau documentatie similara intocmita conform legislatiei tarii de provenienta a candidatului;
- Sa fi prestat in ultimii 3 ani cel putin 1 contract avand ca obiect implementarea unui sistem informatic integrat, in cadrul administratiei publice, care automatizeaza activitatea de urbanism si amenajarea teritoriului, schimbul de date in interiorul institutiei respective sau in relatia cu institutiile partenere, subordonate sau cu administratia centrala si cu cetatenii;
- Sa fi prestat in ultimii 3 ani cel putin un contract avand ca obiect constituirea de baza de date structurata pe politici urbane, sistematizare si implementare de solutii GIS aplicate in planificarea urbana, cu acces direct prin internet si solutie GIS de modelare a reglementarilor de urbanism;
- Sa fi prestat in ultimii 3 ani cel putin un contract avand ca obiect prestarea de servicii de dezvoltare de aplicatii GIS specializate, care agrega date la nivel local (oras, municipiu), regional (judet);
- Sa dispuna de resursele umane considerate de Autoritatea contractanta ca fiind necesare indeplinirii in bune conditii a contractului;
- Candidatul trebuie sa detina certificat ISO 9001:2008 sau echivalent (certificarea sistemului de management al calitatii);
La solicitarea HotNews.ro, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, Serban Tiganas, a facut urmatoarele comentarii la conditiile impuse pe Primaria Capitalei:
1. OAR nu a fost solicitat sa contribuie la stabilirea conditiilor pentru aceasta achizitie, desi PUG-ul stabileste reglementari care determina arhitectura atat publica cat si privata, modul de configurare a diferitelor constructii care influenteaza in mod profund calitatea arhitecturii. Este o noua dovada ca pentru administratia bucuresteana arhitectura nu conteaza, nu este constientizata importanta ei pentru calitatea vietii cetatenilor si nu este acceptat dialogul cu arhitectii ca profesie liberala, independenta de administratie si politica, cu frecvente pozitii critice fata de procesele de construire realizate de administratii sau aprobate de acestea.
2. Garantarea capacitatii profesionale, manageriale si economice pentru o lucrare atat de importanta este evident necesara dar insuficienta. Prezentarea de documente atestatoare se poate transforma destul de usor inr-o colectionare de complezenta a acestora.
3. Pentru fiecare cerinta din lista consider ca trebuie sa existe persoane cu capabilitati, calificari similare, angajate in administratie, cu responsabilitati precise in cadrul procesului de elaborare a PUG, care nu presupune doar acordarea unui contract unei echipe din mediul privat care sa dezvolte un proiect ci realizarea unui proces complex care reuneste mult mai multi actori importanti interesati decat partile contractante.
Citind lista respectiva de cerinte am avut sentimentul ca toate aceste calificari, expertize si competente, pe care ar trebui sa le acopere administratia in permanenta pentru buna gestiune a unei capitale, lipsesc de fapt si ca nu este altceva decat o declaratie de incompetenta in materie de planificare si gestiune urbana. Sigur ca aceasta afirmatie poate sa supere, dar politica de asigurare a personalului competent pentru gestiune urbana si mai ales efectele ei sunt notorii la nivelul intregii tari, iar Bucurestiul nu face exceptie.
O simpla radiografie a departamentelor de urbanism din administratie, completata de o analiza mai profunda a competentelor reale, nu doar certificate, a realizarilor profesionale si a eficientei in activitate poate argumenta ceea ce afirm. Evident trebuie sa mentionez ca exista si exceptii care din pacate nu pot sa faca altceva decat sa intareasca regula. Intrebarea mea este daca administratia Capitalei este suficient de competenta, are capabilitatea necesara pentru a colabora si dezvolta impreuna cu o echipa ampla care are toate capacitatile cerute, un proces atat de important ca PUG Bucuresti? Raspunsul meu este: doar daca demonstreaza capabilitati similare.
4. In ceea ce priveste juriul constituit pentru selectia ofertelor am cateva comentarii importante. Este extrem de posibil sa apara conflicte de interese intre membri juriului si diferiti ofertanti, fiind evident prematura orice analiza in acest sens, dar fiind momentul in care trebuie sa afirm ca unul dintre criteriile de selectie trebuie sa fie totala lipsa de incompatibilitate intre ofertanti si institutiile in cadrul carora activeaza membri juriului, fie ca e vorba de administratie, borduri profesionale, universitati, comisii sau societati comerciale. Trebuie sa adaug ca am rezerve asupra modului de desemnare a reprezentantilor in acest juriu, atat timp cat in ceea ce priveste OAR al carui presedinte sunt, caruia nu i-a fost cerut oficial un reprezentant si care nu a emis niciun document de delegare in acest sens, constat ca este anuntat ca fiind reprezentati in juriu. Asta ma indemna sa ma gandesc ca poate nici alte entitati nu si-au desemnat reprezentanti ci doar s-au pronuntat niste nume alaturi de explicatia ca au aceasta calitate fara acoperire din partea organizatiilor.
"In final cred ca cel mai imprtant lucru dincolo de calificari si garantii este metoda de lucru si calitatea procesului de dezvoltare a PUG. Va fi transparent, deschis, participativ, va fi insotit de o comunicare si o consultare urmata de o analiza si procesare a extrem de multor elemente care tin de interese firesti dar divergente in legatura cu dezvoltarea orasului sau va urmari traseele cunoscute si reprosabile de pana acum? Ce garantii ofera administratia ca schimba substantial modul de lucru? Prin ce vor fi sustinute aceste garantii in contractul care se va semna pentru realizarea PUG, contract care nu are doar doi parteneri cum spuneam ci este unul cu societatea", a concluzionat Tiganas.
Juriul care va alege echipa care va realiza PUG-ul este format din:
1. Arh. Ileana TUREANU reprezentant Registrul Urbanistilor din Romania;
2. Lector dr. arh. Andrei Traian LUNCAN reprezentant RUR vicepresedinte Asociatiei Arhitectilor Sefi de Municipii;
3. Drd. Arh. Simona Elena MUNTEANU reprezentant RUR presedinte Asociatiei Arhitectilor Sefi de Municipii;
4. Conf. Dr. arh. Radu RADOSLAV reprezentant RUR reprezentant teritorial pentru Regiunea de dezvoltare Vest;
5. Arh. Doina Mihaela BUBULETE reprezentant RUR Urban Proiect Bucuresti;
6. Prof. Dr. geograf Ioan IANOS reprezentant RUR Universitatea Bucuresti;
7. Sociolog economist Simona BRANISTE reprezentant Registrul Urbanistilor din Romania;
8. Arh. Catalina PREDA reprezentant Registrul Urbanistilor din Romania;
9. Ing. Stefan FIERASCU reprezentant Registrul Urbanistilor din Romania;
10. Arh. Alexandru BELDIMAN reprezentant Ordinul Arhitectilor din Romania-Filiala Bucuresti;
11. Arh. Gabriel Miron RADULESCU reprezentant Uniunea Arhitectilor din Romania;
12. Arh. urb. dr. Vera MARIN reprezentant Asociatia Salvati Bucurestiul;
13. Ing. Roxana COSTACHE Sef Serviciu Autorizari si Evaluare Impact Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti;
14. Dr. arhg. Mircea ANGELESCU Director Ministerul Culturii si Patrimoniului National;
15. Arh. Anca Ileana GINAVAR Director general Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului;
16. Arh. Casandra ROSU Consilier Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului;
17. Victor GRIGORESCU Director Directia Management Proiecte Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate;
18. Arh. Irina COSMANESCU reprezentant Ministerul Culturii si Patrimoniului National-membru rezerva;
19. Arh. Fanea DUMITRU reprezentant Uniunea Arhitectilor din Romania-membru rezerva;
20. Geog. Gabriela IONESCU Consilier principal Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti -membru rezerva;
21. Geograf Bogdan Alexandru SUDITU Sef Serviciu Urbanism, Dezvoltare Locala, Habitat MDRT-membru rezerva;
22. Arh. Cristina HERTIA Consilier Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului-membru rezerva;
23. Gabriela DRAGAN Consilier Directia Sisteme Informationale Geografice ANCPI-membru rezerva.
