In ultimii 20 de ani, cele mai mari investitii facute de Primaria Capitalei au fost pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Doar in perioada 2000-2009, institutia a cheltuit pentru acest segment circa 10 miliarde de lei, potrivit auditului dezvoltarii urbane in Bucuresti, un studiu comandat de municipalitate. Elaboratorii auditului sustin ca investitiile “nu au fost corelate printr-o politica urbana coerenta si comprehensiva”, ele raspunzand in majoritatea cazurilor unei nevoi de moment.

Pasajul BasarabFoto: Hotnews

“Majoritatea investitiilor Primariei Capitalei a fost dedicata, in ultimii 20 de ani, infrastructurii de transport, atat prin reabilitarea fondului stradal, cat si prin innoirea parcului de vehicule pentru transportul in comun. Dupa 1995, s-a inceput reabilitarea si modernizarea unui numar mare de artere din Capitala, la finalul lucrarilor municipalitatea incheind contracte de gestiune si intretinere pentru aceste strazi”, se arata in audit.

Investitii Primaria Capitalei

Investitii Primaria Capitalei

Foto: Hotnews

Daca la inceputul anilor '90, primariile investeau mai multi bani in dezvoltarea retelelor edilitare, dupa anul 2000, desi orasul a crescut foarte mult, aparand cartiere noi, investitiile in acest segment au scazut. “Incepind cu anul 2006, investitiile in dezvoltarea infrastructurii de transport incep sa le devanseze cu mult pe cele din domeniul serviciilor si dezvoltarii publice, in 2006 fiind de trei ori mai mici, iar in 2008 de 9,6 ori mai mici”, spune studiul.

In 1990, in Bucuresti, erau 1.698 de km de conducte de canalizare, iar in 2007 – 1.874. In 1990, lungimea conductelor de gaz era de 1.720 km, iar in 2007 - 1.926 km.

Si investitiile in sectorul de locuinte sociale au scazut semnificativ din 1990 pana in prezent, inregistrandu-se o usoara crestere in 2000, 2005 si 2007. “Cu toate acestea, nivelul din 2007 era de 5 ori mai scazut decat cel din 1995 si de 12 ori decat cel din 1990. Aceasta scadere a investitiilor publice in locuinte sociale a coincis cu cresterea nevoii pentru acestea, datorate pauperizarii unui numar crescand de locuitori. Municipiul Bucuresti este capitala europeana cu cea mai mica proportie de locuinte sociale”, se arata in audit.

Analiza investitiilor publice

Investitii sectoare

Investitii sectoare

Foto: Hotnews

Elaboratorii studiului sustin ca investitiile din ultimii ani au fost facute la intamplare fara sa urmareasca o strategie: “Practicile operationale ale administratiei publice locale nu s-au bazat pe politici urbane si programe coerente. Investitiile publice reprezinta rezolvari punctuale ale anumitor probleme (ex: canalizare, asfaltare etc.), cu siguranta necesare, dar necorelate. Din perspectiva dezvoltarii urbane, lipsa politicilor este substituita, mai ales la nivel de sectoare, de interventii strict formale, concretizate prin fenomenul „infrumusetarii” prin plantari de panselute si mobilier urban costisitor”, se arata in studiu.

Un obstacol in stabilirea unor politici urbane coerente o constituie delegarea competentelor de urbanism catre sectoare, sustin elaboratorii auditului. Mai mult, acestia sustin ca administratiile locale incalca chiar propriile planuri anuale de coordonare a lucrarilor de infrastructura.

“Un raport al Directiei Generale de Infrastructura si Servicii Publice a Primariei Capitalei releva ca nu se coordoneaza lucrarile de infrastructura cu cele utilitare fapt care duce la irosirea fondurilor si la blocaje in dezvoltarea orasului. De exemplu, in zona Colentina, in 2008, se demara o lucrare de inlocuire a retelei de gaze naturale, pe o lungime de 10 km, in conditiile in care infrastructura stradala fusese finalizata cu 3 luni in urma. In acelasi an, imediat dupa receptia lucrarii de refacere a Bd. Ferdinand, RADET a solicitat interventia pentru reabilitarea sistemului de distributie a agentului termic pe o lungime de 3,8 kilometri", se exemplifica in audit.

Locuinte terminate dupa 1990_ sector public-privat

Locuinte terminate dupa 1990_ sector public-privat

Foto: Hotnews

Elaboratorii “Auditului dezvoltarii urbanii” au analizat si amenajarile facute de primarii pe spatiul public, cunoscute de cititori drept afacerea panseluta sau bancuta.

“Interventiile in domeniul public s-au axat in ultimele decenii pe lucrari punctuale, nu pe strategii integrate, relevand o preferinta pentru interventiile „vizibile”, realizate in parcuri si locuri de joaca pentru copii. In ceea ce priveste spatiul public, investitiile au vizat reabilitarea multor strazi si bulevarde, insa fara preocupari in ceea ce priveste spatiul rezervat pietonilor sau designul urban”, se arata in audit.

Daca la inceputul anilor '90, administratia locala a acordat mai multa atentie centrului, dupa 2000 cartierele de locuinte au primit intaietate. “La nivel spatial, se observa o diferentiere a tratarii domeniului public din cartiere si centru. Astfel, in anii 1990, accentul cade pe zona centrala, cand au loc lucrari in domeniul public din zona Centrului Civic, precum si refacerea infrastructurii stradale de promenada pe Bulevardul Elisabeta. Incepand cu anul 2000 in schimb, o data cu investirea primariilor de sector cu un nou rol in domeniul urbanistic, zona centrala este neglijata”, afirma elaboratorii.

Auditul critica si calitatea indoielnica a amenajarilor facute pe domeniul public: “Mobilier urban neadecvat caracterului urban si amplasat fara o preocupare clara asupra modului de utilizare de catre cetateni, locuri de joaca identice la fiecare scara de bloc, solutii tehnice defectoase (scurgerea apelor nu este asigurata, accesul persoanelor cu dizabilitati sau a mamelor cu copii in carut este aproape imposibil). Chiar si in cadrul marilor ansamburi se remarca o predilectie a amenajarilor aflate “la vedere” astfel incat majoritatea locurilor de joaca se afla in imediata vecinatate a strazilor cu trafic foarte intens, fapt care prezinta atat pericol de accidentare a copiilor, cat si lipsa oricarei consideratii privind sanatatea acestora. In consecinta, majoritatea acestor spatii sunt neutilizate”, se arata in audit.

O alta problema ridicata de studiu este ca aceste spatii sunt proiectate si amenajate de catre nespecialisti si nu au avizele legale (Ministerul Mediului, Ministerul Culturii). “In acest sens un exemplu negativ il constituie mutilarea Gradinii Kiseleff, prima gradina publica bucuresteana proiectata in stil romantic, caracterul acesteia fiind total distrus in urma ultimelor interventii (neavizate), desi gradina este clasata in Lista monumentelor istorice. Exemple similare sunt Parcul Ioanid, scuarul Pache Protopopescu si toate interventiile de-a lungul bulevardelor capitalei sau din centrul istoric”, arata elaboratorii auditului.

Studiul "Audit al dezvoltarii urbane in Bucuresti, 1990-2010 - Definirea unor directii de dezvoltare din perspectiva medierii interesului public cu cel privat", a fost realizat de asocierea ATU – Asociatia pentru Tranzitia Urbana si Quattro Design SRL. Pentru desemnarea elaboratorilor, Primaria Capitalei a facut licitatie. Contractul a fost atribuit pentru suma de aproximativ 65.000 de euro. Marti, HotNews.ro a prezentat analiza investitiilor private realizate in ultimii 20 de ani in Capitala.