Primaria Capitalei a inventariat casele vechi din zonele Dorobanti, Pitar Mos si Vasile Conta. Potrivitstudiului, aflat in dezbatere publica pe site-ul institutiei, 49 de imobile din cele trei zone ar putea primi statutul de monument istoric, fiind foarte valoroase, 115 au valoare medie si proprietarii pot interveni pe ele pentru a le modifica, iar restul nu au nicio valoare, putand fi demolate. In urma acestui inventar, pe fiecare parcela s-a propus un regulament de construire, astfel incat caracterul istoric al zonelor sa fie conservat. Scopul acestui studiu este de a proteja cladirile valoroase, care nu au statutul de monument.
Zonele Pitar Mos, Dorobanti si Vasile Conta au statutul de zone protejate, alaturi de alte 98 de zone din Bucuresti. Acest statut l-au capatat in anul 1999, o data cu aprobarea Planului Urbanistic General. In ciuda acestui statut, fiindca nu s-a facut o regula clara, din 2000 pana in prezent, in aceste zone s-a demolat foarte mult si s-au construit imobile mult mai inalte, care nu au nicio legatura cu caracterul locului. Pentru a evita distrugerea patrimoniului construit, Primaria Capitalei trebuia sa realizeze un inventar al caselor din cele 98 de zone protejate, sa specifice clar ce este valoros si ce nu, si sa instituie un regulament de construire adecvat locului.
In 2005, institutia s-a apucat de treaba, pana in 2009 reusind sa inventarieze 12 zone protejate (Calea Grivitei, Magheru, Lascar Catargiu, Labirint, Icoanei, Vatra Luminoasa, Filipescu, Bonapate-Mora, Parcelarea Mornand, U.C.B, Domenii, Bastiliei). Din 2009 pana in prezent, Primaria Capitalei a reusit sa inventarieze cele trei zone protejate care se afla in dezbatere publica: Vasile Conta, Dorobanti si Pitar Mosi.
Studiul este realizat de Facultatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu si firma Quattro Design. Dupa ce, studiul va sta in dezbatere publica, va fi supus la vot in Consiliul General al municipiului Bucuresti. Dupa ce va fi aprobat de acest for, imobilele inventariate vor beneficia de protectie, dupa cum indica studiul.
Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, condamna ritmul lent in care Primaria Capitalei a realizat aceste studii: "Prin realizarea acestui studiu, primaria isi indeplineste 3% din promisiunile asumate prin Pactul pentru Bucuresti: pana la 1 iunie 2010 cartarea trebuia incheiata pentru toate cele 98 de zone construite protejate".
Mai mult, Nicusor Dan sustine ca nici detalierea celor 12 zone protejate, studiu aprobat in 2009, nu a protejat prea mult patrimoniul construit deoarece primariile nu au respectat noul regulament: "Cartarea este inutila atat timp cat nu se respecta si in practica: cladirea din str. Povernei nr. 2 a fost demolata printr-o autorizatie emisa de Primaria Generala, desi figura ca nedemolabila in studiile de cartare. Mai multe imobile, printre care cladirea din str. Grigore Mora nr. 15, au fost demolate prin autorizatii emise de Primaria Sectorului 1, desi figurau ca nedemolabile in studiile de cartare".
Citeste si:
0
0
