Razboiul impotriva terorii a avut o importanta componenta financiara, vanatoarea avand loc si in banci. Iar tactica se perpetueaza, cu succes. Anul acesta, s-a aplicat aceeasi strategie de control, prin inghetarea unor conturi de stat libiene si ale lui Gaddafi. Cautand printre ziarele germane vechi, pe care le-am mai pastrat, dau de un articol foarte interesant, in editia din 25 septembrie 2001, a cotidianului economic Handelsblatt. Si mai interesant este modul, in care administratia americana de atunci a facut presiuni asupra bancilor europene, sub amenintarea ca, daca nu coopereaza, afacerile lor din SUA vor avea de suferit.
Robinetul inchis
La doua saptamani dupa atacurile teroriste din New York si Washington, SUA a anuntat masuri concrete „de a inchide robinetul banilor, teroristilor si sustinatorilor acestora” scrie pe prima pagina, Handelsblatt-ul tiparit din 25.09.2001. „Presedintele SUA, George W. Bush, a semnat luni [n.a. 24 septembrie 2001] o ordonanta de inghetare a avutiei a 27 de persoane si organizatii. Intr-o luare de cuvant din Rosengarten de la Casa Alba, Bush a vorbit despre lovitura impotriva fundamentului financiar al teroristilor”.
Decretul se refera la „organizatii teroriste, indivizi, conducatori teroristi, o firma de fatada, folosind terorismului si mai multe organizatii cu scop civic”. Bush a facut declaratia in prezenta ministrului sau de externe de atunci, Colin Powell, si ministrului de finante, Paul O`Neill. „Aceasta lista e doar inceputul” a adaugat Bush, citat de publicatia germana. „Vom usca fantanile cu bani pentru teroristi” a adaugat el. La momentul cu pricina, acestia nu erau nici prinsi, nici dovediti.
Se stie ca Osama bin Laden, considerat seful Al-Qaeda si caruia i-au fost atribuite atacurile din 11 septembrie, a fost om de afaceri in Arabia Saudita si n-a avut o avere de neglijat. Averea organizatiei afost evaluata la peste 300 de milioane de dolari. Din nefericire pentru administratia Bush, care avea oricand controlul asupra institutiilor financiare americane, banii Al-Qaidei se aflau, in marea lor masura, peste ocean, adica in Europa.
Mesajul Washington-ului catre bancile europene a fost, ca ar putea urma „masuri draconice”. Mai pe sleau, firmele si institutele financiare europene au fost santajate la cooperare si blocaj de conturi. „Cine face afaceri cu teroristii, nu mai face afaceri cu Statele Unite” a amenintat Bush, citat de Handelsblatt. „Ii vom trage la raspundere pe toti aceia care au contribuit la aceste fapte rusinoase” ar fi adaugat presedintele american.
La inceputul anului 2001, a fost pus pe rol procesul „USA impotriva lui Osama bin Laden”, in care a fost audiat si acuzatul Wahid El Hage, la 15 februarie 2001. Procesul se referea la atacurile teroriste asupra unor baze americane din Africa. El Hage a dat informatii despre conturile bancare ale lui bin Laden, mentionand si un astfel de cont din Austria, prin care s-ar fi facut transferuri de bani pentru afacerile lui bin Laden din Slovacia. Prin urmare, inca inainte de 9/11, s-a luat urma banilor lui.
In timpul procesului rezultat in urma atacurilor din Tanzania si Kenya din 1998, au existat marturii ca teroristii participanti la atentate ar fi fost platiti prin transfer bancar, dar si cash, in birourile unei firme din capitala sudaneza Khartoum, unde Osama bin Laden ar fi avut afaceri puternice, fiind actionar la Khartoum-Bank si la Taba Investment Co., care investea global in actiuni de pe bursa.
„Transparenta” din banci
La finele anului 2000, a fost emisa rezolutia 1333 a ONU, care urma sa fie ratificata „cat mai curand”. Astfel, toate statele membre ale Natiunilor Unite se obligau „fara intarziere, sa inghete toate conturile si alte bunuri ale lui bin Laden, ca si ale persoanelor si organizatiilor apartinatoare acestuia”. Mai mult chiar, pe baza acestei rezolutii si a unor liste „negre”, emise periodic de la Bruxelles, bancile se obliga sa blocheze conturile unor persoane si organizatii. In Germania, informatia urma sa parvina bancilor de la Bundesbank, care urma sa supravegheze si respectarea instructiunilor.
La nici doua saptamani de la caderea World Trade Center, vanatoarea dupa „banii terorii” a inceput intr-un cadru organizat. „Bush a anuntat ca a fost infiintat un Centru Special pentru Identificarea Avutului Terorist” scrie Handelsblatt. Franta a urmat rapid instructiunile americane, inghetand mai multe sute de milioane de dolari de pe conturile suspecte, dupa cum ar fi declarat ministrul francez de finante al vremii, Laurent Fabius. Englezii s-au dovedit ceva mai rezervati, limitandu-se doar la blocarea unui cont considerat suspect. Nemtii au asteptat definitivarea cadrului legal, pentru a trece la fapte.
De la prabusirea in cenusa a turnurilor WTC din New York si de la articolul din Handelsblatt s-au scurs 10 ani. Intre timp, controlul asupra tranzactiilor financiare globale s-a intarit. Administratia Bush a justificat presiunile facute asupra bancilor de a incalca secretul bancar, prin „razboiul impotriva terorii”. In intervalul de timp scurs, sute de milioane de date bancare au fost transmise autoritatilor americane, prin sistemul de comunicatii al SWIFT.
In presa americana, dar si in cea germana sau elvetiana, au aparut informatii referitoare la interventia imediata, dupa 9/11, a administratiei americane - prin intermediul CIA, FBI, Ministerul american de Finante si Banca de Devize a SUA -, la nivelul conducerii SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication). Aceasta conducere formata din 25 de membri, ca si dintr-un organism de control, se pare ca n-ar fi ezitat nici o secunda in a decide furnizarea datelor bancare cerute, desi bancile centrale solicitate nu si-ar fi dat explicit acordul (detalii aici).
3
1
